Bună dimineața!

La un an și jumătate după anularea turului doi al prezidențialelor, Nicușor Dan a anulat și parlamentarele. Nu contează ce partide am votat noi, președintele a propus ca premier liderul unui partid care a obținut sub două procente la alegeri. Eugen Tomac ne-a anunțat „un guvern tehnic”. Tehnic, e guvernul președintelui. Și tot tehnic, dar pe partea militară, nu e nevoie de ruși să ne submineze apărarea. Ne descurcăm foarte bine și singuri. Serviciile au grijă de noi pe toate planurile.

Play the week

1. Înarmați cu răbdare în fața dronelor

O dronă navală a explodat vineri dimineața în portul Constanța. Atenție, nu a fost detonată, s-a autodistrus. Autoritățile noastre au fost sesizate la 6 dimineața. Am stat cu ea în port până la 10:30, când s-a produs deflagrația. O hală industrială a fost distrusă. Din fericire, depozitele de petrol și produse chimice din zonă nu au fost afectate.

• Litoralul românesc, evacuat. Ai noștri nu au vrut să spună că drona este ucraineană. Am auzit exprimări de genul „dronă navală folosită în războiul din Ucraina”. Până la urmă, a transmis Kievul că e a lor, că a fost bruiată de ruși și că, atenție, partea română fusese anunțată. Radu Miruță, interimarul de la Apărare, spunea că e adevărat faptul că am fost anunțați de ucraineni, însă doar cu câteva zeci de minute înaintea exploziei. Timpul a fost suficient pentru evacuarea zonei. Alte trei drone navale au explodat în larg, iar plajele de pe litoralul nostru au fost evacuate.

• Predoiu, americanii și multe milioane. Până vin armele din SAFE, trebuie să ne înarmăm cu răbdare. Un contract pentru pistoale și arme de asalt a fost semnat cu o companie administrată de un fost partener de afaceri al senatoarei PNL Nicoleta Pauliuc. Fostul partener a ocupat în trecut fotoliul de director în cadrul Statului Major General, iar Pauliuc este președinta Comisiei de Apărare din Senat. Contractul de 800 milioane de euro a fost semnat de ministerul de Interne, condus de Cătălin Predoiu, iar firma-mamă care încasează banii este din Statele Unite, tocmai ce nu recomanda Uniunea Europeană. Societatea românească abia a apărut la sfârșitul anului trecut.

• Cel mai controversat contract rămâne cel între SRI și compania Digi. Aproape 200 de milioane de euro au ajuns fără licitație la firma care deține și televiziunea de știri cu același nume. Miercuri, șeful cabinetului premierului declara că „SRI a propus platforma”. Joi, SRI transmitea că totul s-a făcut „sub coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului”. Câteva ore mai târziu, Bolojan spunea că a aflat de acest contract „din presă”. De la Digi24, cumva? Vineri, SRI a recunoscut în sfârșit că a atribuit contractul.

• Găinăria șefului armatei. Ca tabloul să fie complet, șeful Armatei Române a fost pus sub acuzare pentru o găinărie care lasă o pată mare pe uniforma lui. Vlad Gheorghiță este acuzat că a dat un ordin pentru ca 20 de studenți admiși la taxă la Universitatea de Educație Fizică și Sport din București să trecă la buget prin suplimentarea locurilor. Trei dintre studenți urmau să ajungă ofițeri la MApN. Șeful Armatei a negat acuzațiile, ministrul Apărării spune că nu ne afectează scandalul ăsta, iar Grindeanu cere ca generalul Gheorghiță să plece.

• Dronele pro-ruse din online. Scandalul dronelor a provocat un tsunami pro-rus pe rețelele românești. Aici a ajutat mult și declarația complet nefericită a președintelui nostrum pentru BBC: „Când rușii vizează orașe care se află de cealaltă parte a Dunării, trebuie să se asigure că nu provoacă rănirea cetățenilor români”. Nicușor Dan a adăugat că drona de la Galați a fost deviată de ucraineni. Informația a fost contrazisă de ministrul Apărării, dar preluată de partea rusă, inclusiv la ONU.

2. Guvernul lui Nicușor și Băsescu

Foto: Inquam Photos / George Călin

Eugen Tomac era vehiculat ca premier la scurt timp după moțiunea care a dat jos Guvernul Bolojan. Negocierile de la Cotroceni nu s-au purtat pentru găsirea unui nume de premier, ci pentru ca Nicușor Dan să se asigure că fostul ucenic al lui Băsescu și Udrea va primi cât mai multe voturi. Joi a venit anunțul oficial: „Tomac are și experiența și valorile care-l definesc pentru poziția de prim-ministru”. Jurnaliștii prezenți se uitau dacă mai e alt Tomac în zonă. 

• Șansele ca Eugen Tomac să fie votat în Parlament nu sunt foarte mari. „Președintele a promis un guvern pro-occidental, iar voturile pentru acest guvern trebuie să vină de la parlamentarii care au făcut campanie împotriva Europei”, spunea colegul nostru Sebastian Zachmann într-un interviu pentru Știrile Zilei. Cam toți analiștii politici sunt de acord că mutarea președintelui va ajuta mult PSD-ul, dar și mai mult partidul lui Simion. Oamenii lui Grindeanu vor continua să fie și în opoziție și la putere, AUR va crește în continuare liniștit, iar ambele partide vor putea oricând să dea jos guvernul președintelui.

• Miniștrii lui Nicușor. Au apărut, pe surse, și numele din posibilul viitor guvern. Cătălin Cîrstoiu la Sănătate - cel care spunea că are de toate la Colectiv, cel care a fost retras de PSD-PNL din cursa pentru primăria Capitalei, cel care nu știa cum să stea în metrou să nu se lipească sărăcia de el. Ar mai fi Adrian Papahagi la Cultură, fost coleg de partid cu Tomac și suveranist moderat, cam ca președintele. Cele mai multe nume de miniștri sunt împrumutate de pe lista consilierilor și apropiaților lui Nicușor Dan. A știut Trump ceva când l-a numit pe al nostru „prime-minister Dan”.  

• Vocea și talentul lui Tomac. Odată cu vehicularea numelui lui Tomac, s-au scos de la dosar și combinațiile familiei lui cu fonduri PNRR. Nu trebuie uitat faptul că pe listele PMP au candidat Elena Băsescu sau Mihail Neamțu. Dacă întrebi 100 de jurnaliști cu experiență, greu găsești unul care să nu lege cariera politică a lui Tomac de serviciile noastre secrete.

• Spor la proteste. Pe lângă contractele din SAFE, cartoful fierbinte pentru Guvern, oricare ar fi el, rămâne legea salarizării. Am avut săptămâna asta mii de oameni în stradă, proteste la Finanțe și ANAF și urmează alte greve în rândul bugetarilor. Toți sunt nemulțumiți că vor pierde mii de lei la salarii odată cu tăierea sporurilor.

CAPTURE

Armata Ucrainei a atacat cel mai mare terminal petrolier al Rusiei în timpul „Davosului” rusesc de la St. Petersburg. Foto: Agerpres

FWD. Pe repede-nainte

• Elvis de la Casa Albă. După anunțul oficial de retragere din Europa, americanii propun să trimită nucleare. Dar numai de noi nu are timp Trump. E tare supărat perioada asta. Iranul s-a retras din negocierile de pace, președintele SUA a țipat la Netanyahu, iar miliardarii lui încep să părăsească incinta. Nici măcar Milli Vanilli nu mai vrea să cânte la concertul lui. Dar tot președintele SUA a găsit soluția. Nu mai cântă nimeni, vorbește el pentru că vinde mai multe bilete decât Elvis. Acum începe să piardă și Congresul și Camera Reprezentanților. Se răzbună însă cu noi tarife.

• Preacurvie și pedofilie. Mitropolitul Basarabiei a pus patrafirul în cui după ce au apărut imagini în care acesta face sex cu un bărbat. Oficial, s-a retras din funcție din motive de bătrânețe. Tot săptămâna asta a fost arestat și fostul preot Cristian Pomohaci. El este învinuit că a întreținut relații sexuale cu minori. A mai fost acuzat de același lucru, însă dosarul lui a fost clasat în urmă cu șase ani pe motiv că faptele s-au prescris. Pomohaci a primit mandat de arestare și pentru trafic de droguri. La locuința lui s-au găsit două milioane de euro.

• Vâlcov liber. Avem, ca în fiecare săptămână, decizii suspecte în justiție. Darius Vâlcov, fostul ministrul de Finanțe prins cu tablouri în cimitir, a fost eliberat condiționat. La decizie a pus umărul și Înalta Curte a Liei Savonea. Sorin Blejnar, fostul șef ANAF, se pregătește să primească înapoi mita de 12 milioane de lei confiscată de stat. El a obținut o primă decizie de anulare a condamnării. Aici e mâna Curții de Apel condusă de Liana Arsenie. Aceeași instituție a anulat într-o singură zi decizia CNA-ului de suspendare pentru patru ore a emisiei postului Realitatea PLUS. 

• PSD și AUR au jucat din nou Hora Unirii. Săptămâna asta, la votul pentru conducerea Institutului Cultural Român. Noul președinte este Corina Încrosnatu, propunerea PSD, o apropiată a lui Adrian Năstase. Din consiliul de conducere face parte de acum și naistul Nicolae Voiculeț, mare fan Călin Georgescu și conspirații.

• Vestea bună de săptămâna asta este că parlamentari din absolut toate partidele au votat o lege pentru protecția câinilor. Cei care țin patrupedele legate sau nu le asigură adăpost și apă pot primi amenzi de până la 3.000 de lei.

Doza de optimism

• Un șerpaș nepalez a fost găsit în viață la o săptămână după ce dispăruse pe muntele Everest. Familia sa deja începuse să organizeze ritualurile funerare.

• Noua generație de medicamente de slăbit reduce și riscul de cancer de sân, iar o singură doză a unui medicament experimental bazat pe editare genetică reduce colesterolul LDL cu până la 60%.

• Tot mai mulți tați își reduc orele de lucru pentru a petrece mai mult timp cu familia.

SHUFFLE. Recomandări

• DE CITIT. Grădinița Bună a început în Ferentari, în 2017, cu șase copii și cu ușa clasei deschisă. Era singura condiție pusă de părinți ca să se asigure că nimeni nu le bate copiii. Opt ani mai târziu, Grădinița Bună funcționează șase zile pe săptămână în Jilava și acoperă tot ce sistemul public nu reușește să rezolve pentru comunitățile marginalizate: hrană, transport, îmbrăcăminte.

• DE CITIT. Analiza Snoop despre miniștrii care au ignorat legea care ar fi trebuit să aducă sume considerabile pentru cinematografia noastră. Această lege a fost promulgată în 2016 și nu are nici acum norme de aplicare.

• DE CITIT. Investigația colegilor Andrei Udișteanu și Ciprian Ranghel despre firme de consultanță pentru fonduri nerambursabile care se ocupă de fapt cu păcălirea antreprenorilor. Mai mulți români au plătit avansuri de 1.000 de euro pentru linii de finanțare care nu mai existau. În spatele acestor firme se ascunde un personaj cel puțin excentric. 

• DE VĂZUT. Episodul 16 al emisiunii „Politică la minut, by Recorder”, în care Răzvan și Vlad analizează consecințele pe termen lung ale măsurilor de austeritate, starea reală a învățământului românesc și răspund la întrebarea „se putea scădea deficitul și fără tăieri în educație?".

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Sunt dintotdeauna un admirator al poeziei latino-americane. Poetul mexican Octavio Paz s-a înscris într-o tradiție și a deschis orizonturi. A fost laureat al Nobelului în 1990, când s-a născut lumea din nou și pentru ultima oară.

Multă vreme n-am crezut că Octavio Paz poate scrie ceva la fel de bun ca poeziile sale. Apoi i-am citit eseurile — și a devenit unul dintre eseiștii mei favoriți.

Lucrarea sa despre dragoste și erotism este una dintre cele mai solide cărți despre această temă universală și eternă (și despre care e foarte greu să nu scrii patetic sau ridicol).

Paz a reușit. Iată: „Focul originar și primordial, sexualitatea, înalță flacăra roșie a erotismului, iar aceasta, la rândul ei, susține și înalță altă flacără, albastră și tremurătoare – cea a dragostei. Erotism și dragoste — dubla flacără a vieții”.

Octavio Paz a avut acest volum în minte și în inimă vreme de zeci de ani. Abia la sfârșitul vieții a reușit să îl scrie. Și asta e bine. E o carte plină de pasiune, dar și plină de înțelepciune. Foarte greu va fi să se încumete cineva să scrie eseuri despre dragoste și erotism care să poată să stea alături de cele ale poetului mexican...

POWER OFF

• Ce cărți găsești la Bookfest 2026

• O listă cu cei mai buni 50 de jucători din istoria Campionatului Mondial

• Ce efect au antibioticele asupra florei intestinale și cum le poți atenua (logare cu email)

• 11 reguli pentru o bătrânețe mai relaxată și 6 reguli pentru vacanțe reușite cu familia

• 14 preparate de încercat dacă ajungi în Portugalia

Bună dimineața!

Inevitabilul s-a produs. Dronele rusești și-au băgat întâi doar elicele la noi în țară, apoi au devenit din ce în ce mai curajoase. Au văzut de foarte aproape satul românesc, iar acum s-au făcut de oraș. O dronă s-a prăbușit pe un bloc din Galați și a rănit ușor doi oameni. N-a putut fi doborâtă deasupra unei zone populate, așa că a fost condusă de două avioane F16 până la bloc.

Play the week

1. De ce nu putem să doborâm dronele

Foto: captură Administrația Prezidențială

Avem război în Ucraina de patru ani. Cel puțin în ultimii doi, dronele au fost vârful de lance al conflictului. Am reușit abia anul trecut, cu larga opoziție a extremiștilor, să avem o lege care să permită doborârea lor pe teritoriul nostru. Problema este că n-avem cu ce. Adică ne lipsesc interceptoarele. S-a tot discutat despre un parteneriat cu Ucraina, despre contractele SAFE. Cert e că acum trimitem avioanele după ele. Mulți experți ne-au tot explicat că e ca și cum te-ai duce la vânătoare de muște cu tancul.

• Pleacă americanii și un rus. Nicușor Dan a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Țării la nouă ore după explozia din Galați. Decizia principală: expulzarea consulului Rusiei de la Constanța și închiderea consulatului. Cu ocazia asta au aflat și românii că exista așa ceva. Pe undeva, e de înțeles și șovăiala asta. SUA au anunțat că se pregătesc să retragă avioane, distrugătoare, submarine și ce mai au în Europa. Rămânem ca fiii ploii în fața rușilor.

• Amenințarea Rusiei. Zilele trecute, Ambasada Rusiei la București ne avertiza astfel: “România să nu expună inutil viețile și sănătatea propriilor cetățeni unui pericol și să trateze cu maximă seriozitate recomandarea de evacuare din capitala ucraineană a personalului lor diplomatic!”.

• AUR și PSD, frăția ipocriziei. Oficialii europeni au reacționat și mai rapid și mai dur decât ai noștri. Înainte să condamne Rusia, AUR cere expertize. Soluția lui Simion pentru a scăpa de drone? Alegerile anticipate. Grindeanu cere de urgență sisteme de apărare. Grindeanu a atacat la CCR legea pentru programul SAFE, prin care armata română urmează să primească astfel de echipamente. Interimarul Bolojan cere de urgență ajutorul NATO pentru a prinde dronele.

• De ce s-a putut în Estonia. Săptămâna trecută, un avion de vânătoare F-16 românesc al NATO a doborât o dronă deasupra Estoniei. De ce nu se poate și la noi? Reprezentanții armatei indică două motive. Primul: dronele rusești stau foarte puțin timp pe teritoriul nostru până la prăbușire. Al doilea, în Estonia drona a fost doborâtă deasupra unei zone nelocuite.

2. Cât ne costă parteneriatul strategic

Nicușor Dan a semnat un contract de lobby cu o firmă pentru “consultanță strategică și asistență în relațiile cu Guvernul și Congresul SUA”. Valoarea contractului se ridică la 565.000 de dolari pe lună. Practic, plătim să îl bage Trump în seamă pe Nicușor. În România, astfel de contracte sunt ilegale, însă firma este americană și la ei e voie. Nu este clar cum a fost aleasă această societate. A, chiar, mai țineți minte scandalul contractului asemănător semnat de AUR?

• Președintele vrea să intre în istorie. Pare că subiectele fierbinți de pe agenda zilei sunt lăsate la urmă. Ce atâta Justiție? Merge și fără declarații de avere. Ce dacă partidele țin la secret contractele cu presa? Funcționează serviciile, n-au nevoie de șefi civili. Nu mai insistați cu raportul despre anularea alegerilor! Nicușor Dan vrea unirea cu Republica Moldova, să apară și el în cărțile de istorie, pe aceeași pagină cu Mihai Viteazul și Alexandru Ioan Cuza. Așa se explică și scoaterea din joben a lui Eugen Tomac pentru funcția de premier. Pe lângă apropierea de Băsescu sau Udrea, șeful PMP este cunoscut și pentru relațiile cu Diaspora, mai ales cu Republica Moldova.

• Noua lege a salarizării trebuie să treacă până în august, dacă nu vrem să pierdem 700 de milioane de euro din PNRR. Nicușor Dan a obținut acord cu partidele pentru ca legea să treacă, așa că nu avem voie să comentăm. Se promite că nu va scădea niciun salariu, însă sindicaliștii au început protestele. Lefurile președintelui, premierului, miniștrilor și parlamentarilor se vor majora cu mii de lei. Nicușor Dan a rămas și cu niște bani frumoși din campanie, 1,4 milioane de lei, sumă pe care președintele promisese, în urmă cu șapte luni, că o donează unui ONG civic.

• Ministrul Culturii nu mai e. Dar nu din cauza scandalurilor care i-au marcat mandatul, ci din cauza unei declarații nepotrivite. Liderii UDMR i-au cerut demisia de teama unor tensiuni de care chiar nu mai aveam nevoie. 

3. Suflet de aur, comunicare de tinichea

„Nu înțelegi tu ce a vrut să zică!”, „Sunt declarații scoase din context”. Așa erau apărate afirmațiile extremiste sau complet stupide ale lui Călin Georgescu. Tot așa își apără Poliția Română și MAI chestorul împuternicit să dea declarații după documentarul Recorder „Poliție aservită”.

• Precizări la foc automat. „A depășit cadrul legal privind libera informare a cetățenilor”, iar acest lucru „este de natură să afecteze activitatea instituțiilor din România (...) și implicit asigurarea securității cetățenilor”, spunea Georgian Drăgan în deja celebră conferință de presă despre investigația Recorder. A urmat o avalanșă de precizări pe pagina de Facebook a Poliției Române, în care Drăgan l-a contrazis pe Drăgan. Benone Matei, inspector general al Poliției Române, a transmis că împuternicitul nu se referea la Recorder, când spunea că „a fost depășit cadrul legal privind libera informare”, ci la cei doi sindicaliști care apar în documentar.

• Sufletele de aur din Poliție. Declarația lui Cătălin Predoiu pare ruptă dintr-o telenovelă:  „Îl cunosc bine. E un om cu un suflet de aur. E un om cu un caracter impecabil și cu un gând curat”. O caracterizare numai bună pentru șeful unui adăpost pentru câinii fără stăpân, nu pentru purtătorul de cuvânt al Poliției. Despre amenințările lui Drăgan: „Vă asigur cu toată seriozitatea cu care pot fi creditat că nu există o astfel de abordare, nici rostită, nici gândită, în cazul domnului Drăgan”. Adică nu am auzit noi cum era ordinul? În ciuda aparențelor, Predoiu ne-a dat asigurări că nu se consumă droguri la Ministerul de Interne, ca în alte instituții.

• Scopul și mijloacele. Reacțiile defensive de la Interne vin după ce 44 de organizații media și nu numai au semnat o scrisoare deschisă în care condamnă „acuzațiile de o gravitate maximă”, „discreditarea surselor” și „insinuările inacceptabile”. Allen Coliban, membru în comisia parlamentară pentru controlul SRI, a avut o postare în care a cerut demiterea lui Drăgan. Despre acuzațiile de „afectare a securității naționale” spunea că ar putea fi un paravan pentru a justifica supravegherea jurnaliștilor de către serviciul secret al Internelor.

• Noi amenințări. Și alte publicații au primit amenințări săptămâna asta. Poliția le-a cerut jurnaliștilor de la Incisiv de Prahova să-și dezvăluie sursele după ce aceștia au publicat posibile fapte penale și abuzuri la IPJ Prahova. Cei de la Edupedu scriu că ministrul Educației îi sună după fiecare articol în care imaginea lui este șifonată. Nu cere reacții oficiale, vrea doar să pună presiune pe jurnaliștii critici.

(Po)veștile Recorder

Într-o perioadă în care finanțarea organizațiilor neguvernamentale este transformată de politicieni în temă de dezbatere națională, continuăm să facem ceea ce am făcut încă din primul an al proiectului Recorder: să publicăm un raport de transparență în fața cititorilor.

Este, în primul rând, un gest de recunoștință în fața celor peste 50.000 de oameni care ne susțin financiar, prin completarea formularului 230 sau prin donații directe. Fără ei, Recorder n-ar fi reușit să devină, în acești nouă ani, una dintre cele mai importante și puternice voci din presa românească. Fără ei, jurnaliștii Recorder n-ar fi avut liniștea și libertatea de a lucra zeci sau sute de zile la materiale care ating straturile cele mai opace ale corupției din societatea românească. Și fără prezența lor virtuală, ca un scut protector în jurul redacției, n-am fi avut puterea să rezistăm atacurilor și presiunii din ultimii ani.

Apoi, acest raport de transparență este și un mijloc de a comunica cu toți cei care ne urmăresc: cum am dezvoltat Recorder în ultimul an, care sunt resursele pe care ne bazăm și care e strategia pentru viitor.

CAPTURE

Finalul concertului rapperului Max Korzh din București. Imaginea este reală, nu ca zecile de fake-uri care au împânzit internetul. Foto: gigxels.com / Sebastian Lupu

FWD. Pe repede-nainte

• Pauză de gândire pentru Trump. Președintele SUA s-a inspirat din calmul lui Nicușor Dan. Vrea câteva zile de gândire, să vadă ce e de făcut cu Iranul. Nu s-a ajuns la niciun acord de pace. Nici nu se putea. SUA a bombardat Iranul în timpul negocierilor, iar Trump le-a cerut din senin statelor arabe să recunoască Israelul. Cei care au participat la negocieri au povestit că liderii acestor țări s-au blocat atunci când au auzit noua condiție. „Mai sunteți acolo?”, i-ar fi întrebat președintele SUA.

• Abuzați în Israel, bătuți în Spania. Activiștii umiliți de Israel săptămâna trecută spun că au fost și abuzați sexual. La sosirea pe aeroportul din Bilbao, unii dintre ei au fost așteptați cu bastoane de poliția bască. Tot săptămâna asta am aflat că celebrul Consiliu pentru Pace în Gaza are conturile goale.

• Dragostea la magistrați. Cristina Chiriac, procurorul general al României și preferata președintelui, și-a adus soțul la București. Pur și simplu i s-a făcut loc omului la Inspecția Judiciară. El a fost detașat pentru trei ani după votul din Consiliul Superior al Magistraturii, condus de Lia Savonea.

• Premianții. Sigur ați aflat despre al doilea Palm D’or-ul câștigat de Mungiu. Probabil ați văzut discursul lui și dezbaterile înflăcărate despre centrism care au urmat. O altă veste bună, cel puțin pentru noi, este că redacția noastră a fost marea câștigătoare a Premiilor Superscrieri.

Doza de optimism

• Un profesor originar din Rădăuți, județul Suceava, este cercetător la University of South Carolina și colaborează în proiecte de cercetare publice cu NASA de peste un deceniu.

• O școală de stat dintr-o comună de la marginea orașului Iași a devenit un model de succes datorită implicării profesorilor și a comunității locale.

• Milioane de femei cu cancer de sân ar putea fi scutite de chimioterapie, cu ajutorul unui test genomic revoluționar.

SHUFFLE. Recomandări

• DE CITIT. Înainte de a deveni regizor, Mungiu a încercat să fie medic, la fel ca tatăl său, dar a picat admiterea la Medicină. A studiat apoi Filologia și s-a visat scriitor. Din înclinația către scris a ajuns, de fapt, la film și se declară „un povestitor” înainte de a fi „regizor”.

• DE VĂZUT. Episodul 57 al emisiunii „Ce ne enervează”, în care Mihai Radu îi transmite lui Putin, din adăpostul antiaerian, că nu e de joacă, i s-a deschis dosar penal. Are noroc că nu am folosit împotriva lui arma noastră letală: conferințele de presă ale chestorului Georgian.

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Carlos Fuentes s-a născut în noiembrie 1928, în Panama. A murit optzeci și trei de ani și jumătate mai târziu, în primăvara lui 2012, în Mexico City.

Este socotit, și pe bună dreptate, unul dintre cei mai mari scriitori mexicani din secolul XX, cu nimic mai prejos de marele poet și filosof Octavio Paz, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1990.

Carlos Fuentes a fost un reprezentat de primă mână al boom-ului literar latino-american care ni i-a dat pe Vargas Llosa și García Márquez. Toți ieșind din mantaua orbului și bunului Borges.

Carlos Fuentes scria minunat. Sunt câteva decenii, îndeajuns de bune, de când e unul dintre scriitorii mei preferați. Iar când îl citesc în spaniolă e ca și cum aș citi dansând.

Carlos Fuentes are și un extraordinar apetit pentru inovație, pentru experiment în literatură.

Cartea aceasta în care strălucesc, strict literar, copiii familiei Pagan rămâne în memoria afectivă a cititorului.

Eu mă întorc la ea la fiecare zece ani și e ca și cum m-aș întoarce acasă după mai multe călătorii la marginea pământului - și dincolo de ea.

POWER OFF

• Asimetria de putere dintre părinte și copil lasă o amprentă puternică în personalitatea copilului

• Feed-urile rețelelor sociale au devenit dominate de divertisment, în locul postărilor prietenilor

• De ce lucrurile pe care le cumpărăm nu ne aduc satisfacția pe care o așteptăm de la ele

• Anxietatea nu este un accident, ci un mecanism de protecție foarte sofisticat

• Sfaturi de la designeri de interior despre cum să amenajezi o locuință mică

Bună dimineața!

De la alegerile blestemate de acum un an și jumătate nu ne-a mai apăsat atât de tare feeling-ul ăsta că se prăbușește totul. Propovăduitorii stabilității politice fac alianțe cu extremiștii împotriva societății civile. Fostul lider Noua Dreaptă negociază majorități cu președintele. Șeful celui mai mare partid pune piedici unei șanse nesperate pentru modernizarea armatei. Jurnaliștii sunt amenințați în direct de reprezentanții Poliției Române.

Play the week

1. Poliția aservită amenință

Chestorul Georgian Drăgan Foto: captură Recorder.

Poliție aservită, cea mai recentă investigație Recorder, provoacă reacții de clan interlop din partea Inspectoratului General al Poliției Române, prin vocea chestorului Georgian Drăgan. Conferința de presă a părut o continuare a celebrei conferințe de la Curtea de Apel București. Doar telefonul de la Lia a lipsit.

• Recunoaște și Carmen Dan. Documentarul semnat de Alex Nedea prezintă un fenomen care durează de zeci de ani deja. Poliția Română este ținută sub control de politicieni prin sistemul de împuterniciri. Concursurile pentru funcțiile importante sunt tot mai rare. Sunt preferate împuternicirile directe care pot înceta oricând politicul decide asta. Fenomenul este prezentat cu cifre concrete. Până și Carmen Dan, ministră de Interne pe vremea lui Dragnea, a recunoscut toxicitatea acestui sistem.

• Industria calului troian. Două momente din material sunt mai multe decât revoltătoare. Primul este răspunsul lui Voineag, fostul șef DNA, cel care a clasat un dosar crucial pe această temă. Al doilea — reacția coordonată a unei părți din presă atunci când s-a aflat că sindicalistul Vitalie Josanu a vorbit la Recorder. Înainte cu o lună de publicarea documentarului, mai multe site-uri și televiziuni au titrat în cor „Calul Troian din M.A.I.”.

• Cine afectează siguranța cetățenilor. „Articolul prezintă un tipar recurent, fiind similar cu cel prin care s-a încercat un atac la adresa independenței justiției din România”, a transmis chestorul Georgian Drăgan într-o conferință de presă în care s-a văzut nevoit să recunoască că n-a urmărit decât jumătate din investigația pe care o înfiera. La remarca reporterului Recorder „v-am prins că nu v-ați uitat la material”, reprezentantul Poliției a răspuns cu „Nu m-ați prins cu nimic. Nici eu nu v-am prins cu nimic, momentan...” Despre acuzații, spune că sunt doar „alegații”. Redacția Recorder este acuzată că „a depășit cadrul legal privind libera informare a cetățenilor”, iar acest lucru „este de natură să afecteze activitatea instituțiilor din România (...) și implicit asigurarea securității cetățenilor”. Georgian Drăgan a fost și el împuternicit în funcții de conducere din M.A.I. și I.G.P.R. 

2. Alianța a făcut primii pui. Vorbesc rusește

Pare că ne-am obișnuit cu ideea unui guvern PSD – AUR. Dacă duc țara pe noi culmi, așa cum se laudă, va fi foarte bine. Dacă nu, vor plăti la următoarele alegeri. Problema e că, până atunci, s-ar putea să nu mai rămână piatră pe piatră.

• Donatorii, la avizier. AUR și PSD au votat în Senat o lege pe care au botezat-o „pentru transparența finanțării ONG-urilor”. Urmează votul în Camera Deputaților. În noua lege este prevăzut ca numele donatorilor care dau mai mult de 5.000 de lei să fie făcute publice, adică să apară pe o pagină guvernamentală. Foarte bine, au reacționat mulți. De ce vă e teamă de transparență?

• De ce nu e foarte bine. Donațiile și sursele de finanțare ale ONG-urilor sunt trimise anual la ANAF. Chiar și cei 3,5% din impozitul pe venit sunt donați tot prin Fisc. Statul are toate informațiile cerute în noua lege. Ce vor inițiatorii este ca ele să poată fi văzute de oricine. Să zicem că un Ilie oarecare a făcut o donație către un ONG care apără drepturile minorităților sexuale. O Anca oarecare poate căuta pe site, află și mătură pe jos cu Ilie. Mai face Ilie vreodată donații? Și mai e ceva, dacă o organizație nu depune datele, noua lege prevede să fie suspendată și apoi închisă. Sunt sancțiuni fără precedent în legislația de la noi. Astfel de legi au apărut întâi în Rusia și au fost preluate de Ungaria și Slovacia.

• Transparență doar pentru căței. În timp ce se cere transparență de la ONG-uri, partidele refuză să facă publice contractele cu presa. Adică refuză să respecte legea. Mai rămânem un pic cu George Simion la transparență. Partidul lui tocmai a cerut schimbarea legii finanțării partidelor după ce a rămas cu o datorie de 13 milioane de lei la Maricel Păcuraru, patronul Realitatea și cămătarul partidului. Se mai aude ceva de contractul ăla de lobby cu americanii, de 1,5 milioane de dolari? Președintele rămâne mediator și pe acest subiect.

• SAFE e sigur. Grindeanu a contestat la CCR ordonanța privind programul SAFE. S-a luat după AUR și Avocatul Poporului, care au făcut același lucru. Este vorba despre programul de aproape 17 miliarde de euro, bani care vor fi folosiți, printre altele, pentru noi echipamente militare și 200 de kilometri de autostradă. Comisia Europeană a semnat joi acordul, iar decizia CCR-ului nu mai poate schimba mare lucru.

• Nicușor nu e calm. România TV, Realitatea și Antena 3 și-au aliniat planetele. Ordinul „dați în Bolojan” a devenit politică editorială, iar Gâdea s-a dovedit un executant de nădejde. Criticile la adresa PSD-ului au dispărut, iar Nicușor Dan e prezentat de multe ori ca un salvator al nației. Cu toate astea, sondajele arată că 7 din 10 români nu au încredere în președinte. Ciprian Ciucu spune că l-a găsit pe Nicușor Dan „surprins și îngrijorat”. Calm, domn președinte, calm și trecem prin asta.

• Mini-nucleara. Proiectul mini-reactoarelor nucleare de la Doicești a devenit cel mai dezbătut subiect la talk-show-urile politice după ce a fost criticat de Bolojan. Vorbim despre o investiție de sute de milioane de dolari într-o tehnologie americană care a eșuat la ea acasă. Și urmează alte 600 de milioane. Reacțiile din partea PSD-ului și a televiziunilor despre care scriam mai sus a fost una coordonată: „Săriți, lume! Aruncă în aer parteneriatul strategic cu SUA”. Pericolul adevărat este ca proiectul să devină un fel de Bechtel 2, probabil cel mai păgubos contract semnat de statul român.

3. Patriotul din documentele Kremlinului

O publicație din Armenia a lansat o investigație cu ecouri până la București și Belgrad. Numele lui Sebastian Ghiță, patronul România TV, apare într-o serie de comunicări între Administrația Prezidențială din Rusia și agenții Moscovei, aflați în misiuni de manipulare în Europa. Documentele au apărut în urma unui atac cibernetic.

• Misiune pentru Ghiță. Patronul RTV apare în comunicările despre misiuni în Republica Moldova. Un agent rus trasa sarcini pentru fostul membru al comisiei parlamentare de control al SRI. Acesta urma să-și folosească televiziunea pentru denigrarea președintei Maia Sandu. Planul era ca RTV să lanseze informația că Maia Sandu ar fi încercat să oprească știrile negative despre ea contra sumei de 150.000 de euro. Nu se precizează dacă planul a și ajuns la Sebastian Ghiță.

• Regele contractelor cu statul. Sebastian Ghiță, chiar dacă a fugit din țară în urmă cu mai mulți ani, este foarte influent la noi. Fostul deputat a fost și este abonat la contracte cu statul și mai ales cu serviciile. Cele mai multe sunt contracte pentru digitalizarea unor date sensibile: STS, ANAF, Evidența Populației, Curtea de Conturi și lista continuă. Ghiță a scăpat de cinci dosare penale, iar al șaselea urmează să se prescrie. El se află acum în Serbia, țară aliată cu Rusia, și zboară des către Viena, oraș numit de presă „cuibul spionilor ruși”. Ghiță a negat acuzațiile și a transmis mândru că „România are un președinte din munții Făgăraș”.

• Jurnalistul și dictatorul. Cristian Rizea, fost deputat PSD, condamnat pentru corupție și eliberat condiționat, a intrat ca jurnalist în plenul Parlamentului European de la Strasbourg. Misiunea lui a fost să întrerupă discursul președintei Republicii Moldova. „Maia Sandu este un dictator! Sunt jurnalist român, victima abuzurilor Maiei Sandu”, a strigat Rizea înainte de a fi evacuat. Pe legitimația purtată la gât scria „Realitatea”.  

(Po)veștile Recorder

Mai sunt doar 3 zile în care poți redirecționa 3,5% din impozitul pe venit. Completează formularul pentru orice organizație nonprofit în a cărei misiune crezi până pe 25 mai, inclusiv. Pe noi ne poți susține aici.

CAPTURE

Un zbor cu parapanta în Kangra, India. Foto: Agerpres

FWD. Pe repede-nainte

• Familia Trump, deasupra legii. Donald Trump a devenit imun la fisc. Adică nu poate fi verificat la bani nici el, nici familia lui. Ați mai pomenit așa ceva? Acordul include și un fond de aproape 1,8 miliarde de dolari, bani care ar urma să ajungă la apropiații președintelui american. Atacatorii Capitoliului sunt primii la coadă. Numai anul acesta Donald Trump a făcut 3.700 de tranzacții bursiere în valoare de sute de milioane de dolari, multe dintre ele fiind realizate înaintea unor anunțuri importante ale președintelui.

• România critică Israelul. Imaginile cu activiștii europeni umiliți de ministrul israelian Ben Gvir au provocat un mare scandal diplomatic. Au reacționat până și Meloni și Oana Țoiu. Trei oficiali israelieni se pregătesc să primească mandate de arestare de la Curtea Penală Internațională pentru crime de război. Și Bibi are. Și ce? Din octombrie 2023, Israelul a crescut cu 1.000 de kilometri pătrați.

• S-a pus Chiriac pe treabă. Procurorul General al României a luat prima decizie importantă. Cristina Chiriac, preferata președintelui Nicușor Dan, a crescut salariile managerilor economici de la parchete.

• Două vești bune. Forțăm și săptămâna asta veștile bune. Am obținut locul 3 la Eurovision, chiar dacă mulți compatrioți au criticat piesa Alexandrei Căpitănescu. Ne bucură și aplauzele furtunoase primite la Cannes de cel mai recent film al lui Mungiu.

Doza de optimism

• Arborii seculari din România, care au devenit simboluri ale comunităților locale, vor fi protejați printr-un catalog național public.

• În mod surprinzător, Bucureștiul este pe locul 24 într-un clasament al orașelor care pot fi explorate la pas.

• Într-un experiment derulat în Cehia, cercetătorii au oferit 4.000 de euro unor persoane fără adăpost. Pentru unii participanți, a fost de ajuns pentru a-și reface viața.

SHUFFLE. Recomandări

• DE CITIT. Trei articole despre impactul dronelor pe frontul din Ucraina. Un băiat de 12 ani și-a salvat familia rupând fibra optică a unei drone care le luase casa la țintă. (link cadou, logare cu email) Un portret al comandantului care conduce unitatea de drone a Ucrainei. Și un efect neașteptat: dronele au ajuns practic să îi scoată la pensie pe lunetiștii ucraineni.

• DE VĂZUT. Cel mai recent episod al emisiunii „Politică la minut, by Recorder”, în care Vlad Adamescu și Răzvan Petri caută următorul proiect de țară pentru România. Care e ideea unificatoare susținută de majoritatea populației, tema aia care stabilește încotro mergem ca societate? Poate aflăm în emisiune.

• DE VĂZUT. Explicativul Recorder „Un an de Nicușor Dan”, realizat de Andreea Pocotilă și Teodora Preda, în care vedeți cum a ajuns președintele de la „România onestă” la numirile PSD-ului la vârful Justiției. Materialul arată metamorfoza președintelui în domenii cruciale, precum politică internă, externă și servicii. Recomandăm calmante înainte de vizionare. 

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Resimt necesitatea refugiului. Evadarea deplină din on-line în mai vechea lume off-line, între cărți, idei și oameni din prima jumătate a vieții, la egală distanță și de cultura populară cu anti-elitismul ei, dar și de moftangeala claselor de „sus”, impecabil ironizată de Caragiale.

Când sentimentul devine insuportabil, îl recitesc pe Roger Scruton. În lumea mea ideală, așadar imposibilă, toți indivizii umani au citit capitolul despre iluminism din lucrarea sa despre cultura modernă pe înțelesul oamenilor inteligenți.

Am nevoie să revin la texte fundamentale care îi tratează, deopotrivă cu seriozitate și umor, pe Johann Gottfried Herder și Wilhelm von Humboldt într-o lume dominată de incultură și vulgaritate, în care puterea argumentului și expresivitatea stilistică au devenit handicapuri insurmontabile.

Cartea lui Roger Scruton pleacă de la această teză, pe care nu o împărtășesc întru totul, dar care este îndeajuns de adevărată cât să ne rezume epoca: „Este imposibil să aperi convingător cultura înaltă în fața unei persoane total lipsite de cultură”.

Consider cartea lui Roger Scruton (1944-2020) cu atât mai importantă astăzi, în contextul întoarcerii tribului, în întunericul fanatismului.

Luminile s-au cam stins. Și eliberarea visată de Kant, eliberarea omului din minoratul autoimpus, este, ca niciodată în timpul vieții mele, în pericol.

Devotamentul tribal și rasial înlocuiesc violent acea jurisdicție universală a legii și a rațiunii.

Roger Scruton (1944-2020) a murit la timp, dar noi am rămas tot mai singuri.

Din fericire, încă există pe lume și cărți scrise de oameni, cărți la care ne putem întoarce, de care ne putem sprijini, care ne pot ajuta să ne întremăm, să ne îndurăm era și, poate, să ne ridicăm.

Cultural, sunt un om din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, ajuns printre pământenii sfârșitului de secol XX și începutului de secol XXI.

Sentimentul de alienare poate fi uneori strivitor.

Tot din fericire, cât încă îl pot citi și înțelege pe Roger Scruton nu sunt cu desăvârșire singur. Și poate aceste rânduri le vor folosi și altora.

POWER OFF

• De ce orașele spaniole sunt diferite de restul orașelor europene

• Cum apar fulgerele? Cercetătorii continuă să caute răspunsul

• Un psiholog laureat al premiului Nobel era convins că dușmanul binelui e mai binele

• Cele mai bune 100 de romane din istorie, selectate de The Guardian

• Un itinerar pentru o călătorie de 10 zile în Thailanda

Bună dimineața!

Săptămâna asta, președintele ne-a dat un pic liber de la chinurile facerii Guvernului. Bine, ne-a și dat temă pentru acasă. „Interesul meu este stimularea dezbaterii”, spunea Nicușor Dan. Ne-a indicat și subiectele: „Nu se mai spune nimic nou pe Ucraina. (...) Nu mai există dezbatere despre Europa”. Ce, poftim? Parcă n-ar fi fost în România în ultimii doi ani. S-a dezbătut pe temele astea de nici acum nu s-au împăcat copiii cu părinții.

Play the week

1. Umbra lui Trump la Cotroceni

Foto: Administrația Prezidențială

Președintele ne-a spus, în discursul de Ziua Europei, că UE a făcut multe greșeli și a început să le înșire: politici de mediu, renunțarea la energia nucleară, decizii ideologice. Unele dintre ele sunt fake news-uri MAGA demonstrabile și demonstrate. Dar Nicușor Dan a avut și câteva cuvinte de laudă la adresa Uniunii Europene - ne-a dat bani.

• Afecțiunea lui Nicușor. Într-o încercare de a-și explica discursul suveranist, președintele ne-a spus că a fost o „declarație de afecțiune” și că „nu facem nimic dacă ne uităm la UE ca la icoană”. Dacă mergem pe ideea asta, poate președintele ar trebui să-și dea jos din birou icoanele cu Trump și Grindeanu. Discursul lui a fost aplaudat de izolaționiști și de politicieni în rezervă precum Udrea, Crin Antonescu și Ponta. Ca o concluzie, Nicușor Dan spune că termenul „pro-occidental” este „formula corectă” care va înlocui de acum încolo clasicul „pro-european”.

• Stăm bine doar pe sărăcie. Economia României este într-un picaj necontrolat. Conform statisticilor oficiale, primul trimestru din acest an este în scădere și față de sfârșitul anului trecut și față de același trimestru din 2025. Inflația a sărit bine de 10 procente, chiriile s-au scumpit cu 33% într-o singură lună, iar consumul scade lunar încă din august, anul trecut. Mai aflăm că pierdem populația unui oraș mic pe lună. PSD dă cu statisticile în Bolojan, iar premierul interimar spune că „cei care au dat foc acoperișului îl critică pe pompier”. Dezbatere, cum îi place președintelui.

• O nouă alianță cu extremiștii. Social-democrații au votat alături de AUR și SOS avizarea unui proiect de lege care elimină penalizarea extremismului. „Probabil e o scăpare”, a explicat Grindeanu. O altă scăpare, de data asta din curtea AUR, a fost taxată dur de Ambasada SUA la București. O organizație a partidului a cerut închiderea Institutului Elie Wiesel și a Muzeului de Istorie a Evreilor. „Nu este poziția oficială a partidului”, a explicat speriată conducerea AUR. Mihai Neamțu, șeful Comisiei pentru Cultură din Camera Deputaților, a fost la depunerea jurământului președintelui Ugandei, aflat la al șaptelea mandat. Dictatorul Yoweri Museveni este acuzat de crime de război și încălcarea drepturilor omului. „Nu se jenează să invoce numele lui Hristos”, și-a explicat Neamțu deplasarea.

• Bolojan a descoperit oamenii. Pe partea guvernamentală, scenariul premierului tehnocrat câștigă tot mai mult teren. Luni încep consultările oficiale. Mai avem scandalul mailurilor trimise de Oana Gheorghiu și cel al protejatului lui Grindeanu. Bolojan pare deja în campanie electorală. „Trebuie să ne întoarcem către oameni, să îi ascultăm”, spunea liderul PNL. Apoi a anunțat că va merge în toate județele să caute oamenii din spatele cifrelor. Grindeanu și Manda nu vor să rămână la statutul de oameni, vor să fie branduri.

• Apărare și uzurpare. Am fi vrut să vă spunem mai multe despre summitul de la București, unde au fost Zelenski, Rutte, președintele Poloniei și un subsecretar de stat american no name. Nicușor Dan a încercat să-i aducă pe Trump sau pe Rubio, dar discursul tot mai apropiat de MAGA al președintelui nu i-a convins să bată drumul până în România. Americanii par mai interesați să ne vândă gaz decât să ne apere. Rămânem pe partea de apărare să vă spunem că ordonanța pentru programul SAFE de înarmare a fost atacată la CCR de Avocatul Poporului. Măsura vine după o sesizare depusă de AUR pentru „uzurpare”.

2. Justiția în vremea crizei politice

„România se clatină din cauza acuzațiilor de corupție la nivel înalt în sistemul judiciar” este titlul unui material din The Guardian. Articolul este o radiografie a justiției române de după publicarea documentarului Recorder „Justiție capturată”. Criza politică pare că agită însă apele în rândul magistraților.

• Anchetă în 12 țări după un material Recorder. În 2021, pe site-ul nostru apărea investigația „Uriașa escrocherie a suplimentelor alimentare: milioane de euro din minciuni care împânzesc internetul”. Cinci ani mai târziu se făceau 150 de percheziții, peste 100 în afara țării. Ancheta se întinde pe teritoriul a 12 state, iar prejudiciul este de sute de milioane de euro. Primele măsuri: zeci de arestări și sute de site-uri închise.

• Magistrați reținuți. Parchetul General a percheziționat birourile și locuințele magistraților constănțeni Teodor Niță și Gigi Ștefan. Ambii au fost reținuți pentru trafic de influență. În mașina celui de-al doilea ar fi fost găsiți peste 100.000 de euro, în ciuda modestiei din declarația lui de avere. Magistrații au apărut și în dosarul lui Lucian Duță, fostul șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Cei doi ar fi încercat să-l ajute să scape de urmărirea penală.

• Războiul politic ajunge în vămi. Odată cu ruperea coaliției, a fost descoperită și corupția din vămi. Chiar și din portul Constanța. Șeful vămilor, numit de Bolojan, a fost reținut pentru că ar fi încercat să salveze permisul unui subaltern. Doi vameși din Constanța au fost și ei reținuți. Ar fi luat mită în pachete de țigări. Alți trei vameși și doi polițiști de frontieră au fost ridicați într-un dosar de contrabandă cu produse din Ucraina, inclusiv pesticide.

• S-a trezit și DNA-ul, care a intrat în primăria lui Negoiță într-un dosar de abuz în serviciu. La Registrul Auto Român s-a găsit rețeta evitării licitațiilor pentru atribuirea de contracte cu dedicație. DNA ne-a explicat și mecanismul prin care Marian Vanghelie a prejudiciat o firmă aflată în subordinea Primăriei Sectorului 5 cu 23 de milioane de euro.

• Guru abuzator. Poliția a început o anchetă după ce Snoop a publicat investigația despre Dragoș Argeșanu, un fel de guru care a agresat sexual mai multe femei în timpul ședințelor de „terapie”. El se prezintă ca medic, deși nu are nicio pregătire în acest domeniu. Ei, și ghiciți cine a fost invitat să dezbată acest subiect la trustul lui Dan Voiculescu? Cristian Andrei, psihoterapeut fără studii, acuzat de viol și agresiuni sexuale asupra pacientelor sale. Bulai și Pieleanu mai lipseau.

(Po)veștile Recorder

Când am început Recorder, eram doar patru oameni și nu ne-am imaginat că într-o zi vom fi atât de mulți încât ne va fi greu să ne strângem cu toții pentru o fotografie de grup. Astăzi, echipa Recorder numără 31 de membri. Doar 27 se află în cadru, iar colegii care lipsesc au primit absență motivată. :)

Cei pe care îi vedeți în poză sunt reporteri, oameni de filmare și de montaj, editori, producători, oameni de comunicare și de social media. Jurnalismul este în primul rând o muncă de echipă, iar conținutul pe care îl producem și care uneori ajunge la milioane de oameni și creează dezbateri aprinse în societate n-ar fi posibil fără forța acestui grup.

Echipa Recorder a crescut constant în ultimii ani și asta vi se datorează vouă, celor care ați crezut în munca noastră și ați ales să ne susțineți financiar. O puteți face în continuare, redirecționând 3,5% din impozitul pe venit până pe 25 mai, dacă sunteți salariați, aici.

Durează mai puțin de un minut, dar contează enorm.

Vă mulțumim! ❤️

CAPTURE

Activiste Pussy Riot și FEMEN au protestat față de prezența Rusiei la Bienala de Artă de la Veneția (AP Photo / Luca Bruno)

FWD. Pe repede-nainte

• Amenințarea nucleară a pacificatorului. Donald Trump nu vrea să mai fie întrebat despre acordul de pace cu Iran. „O să vedeți o strălucire imensă deasupra Iranului dacă nu o să avem o încetare a focului”, spunea cel care vrea să oprească programul nuclear de la Teheran. Liderul de la Casa Albă nu pare interesat de impactul războiului asupra economiei: „Nu mă gândesc la situația financiară a americanilor”. Și nu pare să mintă, a păcălit aproape 600.000 de americani că le vinde telefoane „made in USA”. A luat câte 100 de dolari de la fiecare client și, după un an, nu a livrat niciun telefon.

• Lumea nu uită de Gaza. Susținătorii lui Netanyahu au avut o săptămână foarte grea. Cel mai cunoscut fotbalist din lume a sărbătorit cu steagul Palestinei. Bienala de la Veneția a fost marcată de proteste, standuri închise și demisia juriului din cauza prezenței Israelului și Rusiei. Mai avem boicotul de la Eurovision, presiunile din Parlamentul European și mărturiile despre violurile din închisorile israeliene. Acum apar rapoarte și despre prizonieri israelieni abuzați sexual în Gaza. Nicușor Dan evită fără pic de grație subiectul exporturilor de arme către Israel.

• Televiziunea poporului american. Postul Realitatea încearcă să scape de datorii și investigații mutând firma pe care activează în Statele Unite. Noua societate are acționariatul secretizat și este reprezentată de un agent registrator care are sediul în penthouse-ul despre care presa a scris că ar fi fost închiriat de Ciolacu. ANAF-ul a transmis însă CNA-ului să refuze solicitarea pentru că firma este investigată. Surpriză! Familia Păcuraru, cea care deține autointitulata „televiziune a poporului”, nu a mai așteptat și a operat deja schimbarea acționarilor.

• Știri pozitive avem. Încercăm să păstrăm rubrica de vești bune începută săptămâna trecută. Cristian Chivu a ridicat Cupa Italiei, după ce săptămâna trecută a câștigat campionatul din peninsulă. Sorana Cîrstea a ajuns în semifinala WTA 1000 de la Roma. Cel mai emoționant moment al săptămânii a fost cel în care băiețelul de cinci ani dispărut în județul Sibiu a fost găsit în viață. El a stat două nopți singur în pădure.

Doza de optimism

• Scriitorul Marius Daniel Popescu, șofer de autobuz la Lausanne, a fost nominalizat la Premiul Literar Prince Pierre de Monaco 2026.

• Fermecați de natură și de ritmul vieții rurale, doi tineri din Timișoara s-au mutat la poalele Retezatului. Din turiști au devenit, la rândul lor, gazde.

• Cancerul pancreatic este una dintre cele mai puțin curabile boli. Un nou medicament ar putea schimba asta, prelungind semnificativ viața pacienților.

• Cantinele universităților din Franța au început să servească mese de 1 euro pentru toți studenții, indiferent de venituri.

SHUFFLE. Recomandări

• DE VĂZUT. Documentarul Netflix „Autobuzul: o revoltă în fotbalul francez”, despre cel mai mare scandal în care a fost implicată echipa națională de fotbal a Franței. Antrenorul Raymond Domenech este personajul principal al filmului. Reușește să bată la aroganță orice politician.

• DE VĂZUT. Interviul realizat de colegul Filip Standavid cu Otilia Nuțu, membră a organizației neguvernamentale Expert Forum, specializată în politicile energetice publice. Temele principale: criza energetică provocată de războiul din Iran, de ce vor americanii să-și vândă gazul lichefiat la noi și, bineînțeles, ce l-a apucat pe președintele nostru.

• DE VĂZUT. Episodul 56 emisiunii „Ce ne enervează”, în care Mihai Radu vi-l prezintă pe cel care ne va salva de Călin Georgescu. Nicușor Dan îl face pe guru să devină insignifiant după ultimele declarații. Dacă mai pui în discurs și o „trezire în conștiință” pe ici, pe colo, lupta e deja câștigată. Practic, nu mai e loc de dezbateri pe tema asta.

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Scriu aceste rânduri la câteva ore după ce, în noapte, cu patru zile înainte de a împlini nouăzeci și cinci de ani, a murit bunicul meu, patriarhul familiei noastre.

Cu o zi înainte de ziua sa de naștere urmează să fie înmormântat.

Bunicul meu a fost un patriarh foarte diferit de cel al lui Gabo, i-a lipsit întotdeauna setea de putere și dictator n-a fost niciodată — nici în propria casă. A asistat însă la uciderea dictatorului Ceaușescu și a soției sale, dictatoarea, lucrând chiar la acea unitate militară din Târgoviște, îngrijea acolo instalațiile sanitare.

Patriarhul lui Gabo este figura cea mai cunoscută din America Latină din secolul XX: tiranul.

Această carte merge adânc în tema puterii absolute, a singurătății absolute, a fricii absolute de moarte.

Era, așa credea Gabo, cea mai bună, mai importantă, mai experimentală și mai curajoasă carte din tot ce scrisese vreodată. Avea dreptate.

Nu s-a mai scris așa ceva, deși nu peste așa de mult timp vor fi cincizeci de ani de când apărut, apoi vor fi o sută de ani, apoi vor fi două sute de ani.

Toamna patriarhului nu va fi egalată niciodată, este o operă inegalabilă, o carte fără egal și de o frumusețe care îți poate ține de cald în frigul fără de sfârșit al doliului.

POWER OFF

• Ce este capcana lui Tucidide, invocată de Xi Jinping. Și de ce analogia nu este adecvată

• Ce putem face pentru a elibera orașele de mașini

• De ce părinții din zilele noastre se simt mai obosiți decât cei din generațiile anterioare

• Cele mai bune destinații culturale din lume, potrivit TimeOut

• 15 imagini uimitoare dintr-un concurs de fotografie de natură sălbatică

Bună dimineața!

Grindeanu și susținătorii moțiunii (inclusiv Nicușor Dan) au avut un plan, să sară în prăpastie sperând că jos e apă. Acum sunt în picaj și văd cum se apropie asfaltul. Sperau să scape de Bolojan - și ca premier, dar și ca șef de partid. Ei bine, surpriză! Problema e că ei se pot lovi de ciment, dar noi suferim cel mai tare.

Play the week

1. Nicușor, ce faaaci?

Foto:Inquam Photos / Mălina Norocea

Moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR a trecut cu 281 de voturi, mult mai multe decât era nevoie. În ciuda victoriei alianței Simion-Grindeanu, analiștii spun că singurul câștigător e Bolojan. PSD pierde masca de partid pro-european, AUR pierde fanii hardcore, după ce s-a aliat cu imaginea corupției din politică, iar Nicușor Dan nu prea mai are nimic de pierdut.

• Trădoiu. În ziua moțiunii, am văzut o imagine horror. Cei de la AUR filmau urnele de vot să se asigure că social-democrații nu trădează. N-au făcut-o. Bolojan a picat din fruntea Guvernului. Următorul pas al planului era ca și PNL să-l trădeze. Treaba părea că merge ca unsă când Predoiu declara că liberalii ar trebui să revină în alianța cu PSD, USR și UDMR. Predoiu a fost cel mai vehiculat nume pentru Palatul Victoria. În ședința cu Bolojan și restul liderilor PNL s-a decis însă ruperea de PSD și trecerea în opoziție. Inclusiv Predoiu a votat „pentru”, spre disperarea celorlalți puciști. Va rămâne în istoria politicii reacția Nicoletei Pauliuc: „Cătălin, ce faaaci?”.

• Nașa moțiunii. Acum, PSD speră că pe PNL doar l-a luat așa un val de emoție și va reveni la putere. Olguța Vasilescu, creditată de mulți ca nașă mare a moțiunii, declara că decizia liberalilor de trecere în opoziție „nu este statutară”. Evident, ea se adresa liberalilor din eșaloanele secunde să conteste hotărârea. Dacă Bolojan rămâne la fel încăpățânat cum îl știm și partidul nu-l trădează, singura variantă de guvern majoritar rămâne PSD + AUR. Chiar dacă Simion mai zice cu jumătate de gură că partidul lui își asumă guvernarea, niciun coleg nu îl susține. Devine evident faptul că AUR fuge de executiv ca Șoșoacă de psihiatru.

• Cine decontează scumpirile. Leul s-a prăbușit. Avem cea mai mare scumpire la energia electrică din UE. Blocajul din strâmtoarea Ormuz duce prețul petrolului pe noi culmi. Urmează scumpiri peste scumpiri, iar viitorul Guvern va deconta nemulțumirea oamenilor. Acum avem executiv interimar condus de Bolojan. Atribuțiile sunt însă limitate. Nu pot fi adoptate măsuri majore sau noi reforme. Criza politică pare acum fără ieșire, așa că, cel mai probabil, vom sta mult și bine cu Guvernul ăsta legat de mâini și de picioare.

• Dan se uită peste ocean. Președintele ne îndemna la calm după moțiune: „Vom avea un nou guvern într-un termen rezonabil”. La momentul declarației nu aflase că PNL refuză să intre la guvernare cu PSD. Nu aflase nici că USR a luat aceeași decizie. Trebuie subliniată o schimbare majoră în discursul președintelui. Nu mai garantează un guvern „pro-european”, ci unul „pro-occidental”. Adică mai apropiat de americani. Președintele a anulat și recepția de Ziua Europei. În fotografia oficială de la summitul Comunității Politice Europene, Nicușor Dan apare în spate, lângă premierul slovac Robert Fico, cel care merge la parada lui Putin. Maia Sandu este în primul rând.

• AUR și aurul. Apar din ce în ce mai multe informații conform cărora unii americani și alți interesați de resursele naturale ale României n-ar fi străini de moțiunea asta cu „nu ne vindem țara”. Pe canalele MAGA a fost party după picarea guvernului nostru, iar rușii jubilează și se gândesc deja la un lider pro-Moscova. Apropo de tema moțiunii, Petrișor Peiu a câștigat 30.000 de euro după vot, Grindeanu a uitat când încerca să vândă Tarom, iar Castelul Bran tocmai a fost cumpărat de un american.

• SAFE și Big Brother. Înaintea moțiunii, Bolojan a semnat acordul pentru împrumutul de 16,6 miliarde de euro prin programul SAFE. Un alt proiect de lege adoptat deja de Camera Deputaților ar putea permite statului să intre cu picioarele în spațiul digital. Adică ar putea colecta informații cu caracter personal cu ajutorul inteligenței artificiale. „Un Big Brother generalizat”, au descris pe scurt legea specialiștii consultați de Snoop. Aceștia vorbesc despre „mari probleme de control democratic și de protecție a vieții private”.

(Po)veștile Recorder

Știai că poți decide chiar tu cum e cheltuită o mică parte din taxele pe care le plătești către stat? Mecanismul prin care orice salariat din România poate redirecționa 3,5% din impozitul pe venit către un ONG există de aproape 20 de ani, dar a devenit mai cunoscut abia în ultimii ani.

România nu e singura țară în care există această facilitate. Un mecanism similar funcționează de mulți ani și în Ungaria, Slovacia, Polonia sau Lituania, iar Republica Moldova a implementat și ea acest sistem în 2017. Procentele diferă de la țară la țară, dar principiul este același: oamenii pot decide ca o parte din taxele lor, care altfel ar rămâne la stat, să fie direcționată către o cauză în care cred.

În România, banii redirecționați prin acest mecanism fiscal au permis construcția și modernizarea de spitale sau accesul la tratamente medicale costisitoare. Organizații care militează pentru drepturile femeilor sau ale minorităților, organizații pentru protecția animalelor, pentru educație sau pentru mediu, dar și inițiative de jurnalism independent au putut exista și au crescut datorită acestei facilități.

*Cu toate acestea, datele obținute de către Recorder de la ANAF arată că, în anul 2025, doar 1 din 3 salariați a redirecționat cei 3,5% din impozitul pe venit. 

Așadar, dacă nu ai făcut-o încă, alege un ONG a cărui activitate o apreciezi și completează formularul de redirecționare. Nu te costă nimic, durează mai puțin de un minut și poate schimba traiectoria unei cauze în care crezi. 

Dacă dorești să redirecționezi către Recorder, o poți face aici.

CAPTURE

Una dintre fotografiile lui Saher Alghorra, câștigătorului Premiului Pulitzer 2026 pentru fotografie de știri. El este colaborator al New York Times și a primit premiul pentru documentarea consecințelor atacurilor israeliene din Gaza.

FWD. Pe repede-nainte

• O nouă prescriere. Îl mai știți pe primarul care fura voturi cu sacul? Cel despre care subalternii spuneau că i-a obligat să „fraudeze alegerile”. Marin Voicu, fostul primar din comuna Ciorani, a scăpat de problemele cu legea. Cum ne-am obișnuit deja, faptele lui s-au prescris.  

• Achitare după condamnare. Generalul IGSU Cristian Radu, cel care și-a pus un subaltern să-și asume un accident rutier în locul său a fost achitat. El fusese condamnat inițial la trei ani și jumătate de închisoare, cu executare. Curtea de Apel București, printr-un complet condus de Liana Arsenie, a decis că „nu există probe că persoana a săvârșit infracțiunea”.

• Nota de plată după linșaj. Postul TV deținut de fugarul Ghiță a fost amendat de CNA cu 100.000 de lei pentru linșajul Rominei Gingașu, soția miliardarului Piero Ferrari. Suma este un mizilic dacă ne uităm la decizia Tribunalului București care obligă televiziunea să plătească 600.000 de euro pentru campania denigratoarea la adresa organizației „Dăruiește viață”, condusă de Oana Gheorghiu și Carmen Uscatu. Hotărârea Tribunalului nu este una definitivă.

• Trump atacă iar UE. Europa este „un incubator al amenințărilor teroriste”, scrie în noua strategia antiteroristă prezentată miercuri de Washington. Și, dacă tot sperăm ca americanii să ne apere, să vedem și cum se înarmează. Forțele Aeriene tocmai au semnat un contract pentru achiziții de drone cu o firmă susținută de doi dintre fiii lui Donald Trump.

• Spaima rușilor. Putin l-a rugat pe Trump să îl convingă pe Zelenski să nu atace Moscova în timpul paradei de 9 Mai. „America și Rusia nu sunt în război. Ce armistițiu discută ele?”, s-a întrebat Zelenski. Rușii sunt terorizați de ideea că ucrainenii le vor strica parada și amenință cu bombardarea Kievului. Mai multe ambasade din capitala Ucrainei au fost anunțate de Moscova să își evacueze personalul.

• Extremiștii câștigă teren în Marea Britanie. Partidul lui Nigel Farage a obținut cele mai multe mandate de consilieri locali la alegerile locale. Una dintre ultimele mutări de campanie a lui Farage a fost să-i amenințe pe cei care nu îi votează partidul că va construi centre de detenție pentru imigranți în zonele lor.

• Două vești bune. Cristi Chivu a câștigat campionatul Italiei cu Inter Milano. Chivu nu este doar un ambasador al sportului românesc, ci și un exemplu de bun-simț cum rar se mai găsește pe la noi. A doua veste bună: finala Campionatului Mondial de Robotică s-a desfășurat între două echipe românești.   

Doza de optimism

• 15.000 de mame din comunitatea LaPrimulBebe au dotat cu aparatură performantă și mobilier Maternitatea și Secția de Neonatologie Dominic Stanca din Cluj.

• Cu peste 30 de conace istorice secuiești, satul Bicfalău din județul Covasna funcționează ca un muzeu în aer liber.

• După invazia Rusiei, o mănăstire din Odesa a devenit un refugiu pentru oameni bolnavi și abandonați, care nu mai au pe nimeni să le poarte de grijă.

• Lecția pe care cel mai titrat ultramaratonist român vrea să o dea mai departe: ai nevoie de o singură persoană care să creadă în tine.

SHUFFLE. Recomandări

• DE CITIT. În Statele Unite, majoritatea elevilor folosesc un laptop Chromebook. În multe cazuri, acesta devine un cal troian pentru conținut YouTube nepotrivit pentru vârsta copiilor.

• DE VĂZUT. Materialul colegului Andrei Udișteanu, realizat la un an după inundațiile care au înghițit Salina Praid. Politicienii au promis măsuri pentru a evita astfel de situații pe viitor, s-au lăudat că vor sprijini economic zona afectată și au jurat, cu pumnul strâns, că toți cei responsabili vor plăti. Aflați dacă s-a ținut cineva de cuvânt în investigația de pe site-ul Recorder. 

• DE VĂZUT. Cel mai recent episod „Politică la minut, by Recorder”, în care Răzvan și Vlad analizează parcursul și evoluția AUR, trecutul figurilor marcante din partid. Cei doi politologi încearcă să răspundă la întrebarea: „Mai este AUR un partid anti-sistem?”.

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Cristian Vasile este unul dintre cei mai riguroși istorici români. Toate lucrările sale sunt o încântare pentru profesioniști. Dar pentru că scrie bine, clar, volumele sale sunt la fel de utile publicului larg.

Una dintre pasiunile mele este istoria ideilor. Și e greu să găsești un specialist în istoria intelectuală sub comunism mai profesionist decât Cristian Vasile. Cercetările sale aduc lumină acolo unde nu era decât întunericul certitudinilor nefundamentate.

Cristian Vasile îmbogățește nuanțele în care percepem epoca Dej și pune într-o altă lumină (și în alte umbre) personalități ca George Călinescu, Mihai Ralea, Iorgu Iordan, Petre Constantinescu-Iași, Ion Gheorghe Maurer.

Cartea lui Cristian Vasile pare o operă de nișă — de ce ai citi un volum dedicat institutelor umaniste ale Academiei Republicii Populare România, de acum optzeci de ani, dacă nu ești de specialitate?!

Dar nu e deloc așa. E o carte care ne interesează acut, pentru că deslușește mecanismele prin care o elită intelectuală schimbă o paradigmă și validează un discurs politic și o orientare totalitară.

Lumile strâmbe nu se nasc deodată, din nimic. La ele se ajunge printr-o sumă de reorientări, complicități, lașități, renunțări și sluj ideologic. Asemănarea cu epoca în care trăim este înspăimântătoare. Cristian Vasile ne-a scris, implicit, și un avertisment.

POWER OFF

• Oamenii nu sunt făcuți să fie fericiți tot timpul

• În ce măsură este personalitatea determinată încă de la naștere?

• Alergătorii etiopieni domină competițiile de maraton, deși metodele lor de antrenament par „neștiințifice”

• Ce se întâmplă cu corpul tău dacă ai un stil de viață sedentar

• Șase alternative mai puțin aglomerate decât Coasta Amalfi și câteva destinații convenabile din Balcani

• Cum să petreci 36 de ore în Barcelona

Bună dimineața!

Sperăm că aveți o minivacanță liniștită. Că vă aveți ca frații, cum se au Grindeanu cu Simion.

Au fost ani în care PSD-iștii se jurau că nu vor să împartă nici aerul cu extremiștii. AUR-iștii își dospeau procentele atacând partidul-simbol al corupției. Acum, Simion nu vrea să mai facă „referințe” la adresa social-democraților, iar pe Grindeanu nu-l mai salvează nici liftul când e pus față în față cu propriile minciuni.

Play the week

1. Nu ne vindem țara, doar o cumpărăm

Petrișor Peiu. Foto: Agerpres

AUR și PSD au scris o moțiune de cenzură împotriva lui Bolojan. Documentul a fost deja citit în Parlament, iar marți va fi votat. Matematic, moțiunea are toate șansele să treacă. Nici nu contează că subiectul principal, listarea unor companii de stat la bursă, era asumat în programul de guvernare (punctul 38), semnat de PSD, PNL, USR și UDMR. Acum, social-democrații și izolaționiștii strigă în cor că nu vor să vândă țara.

• Povestea de dragoste între PSD și AUR a fost oficializată de Petrișor Peiu și Marian Neacșu. „Orice drum începe cu primul pas”, spunea înțeleptul Neacșu. Președinții celor două partide au fost prea timizi să vină cu un astfel de anunț. Grindeanu era chiar la negocieri cu Nicușor Dan și restul membrilor alianței răposate. Dar șeful PSD nu a anunțat nimic la Cotroceni. I-a lăsat pe foștii colegi de guvernare să-și stoarcă creierii și să afle de la TV vestea despre noul cuplu politic. Petrișor Peiu, artizanul moțiunii, are acțiuni la bursă în valoare de 1,5 milioane de euro. Cele mai multe sunt la companii de stat românești. Nu ne vindem țara, dar de cumpărat e ok.

• Mediator Man. Am pierdut o jumătate de miliard de euro din PNRR. Criza politică se traduce deja în cursul valutar: avem cel mai slab leu din istorie. Nimic nu-l scoate însă pe Nicușor Dan din costumul de Mediator Man. Ne-a transmis să avem încredere în cuvântul lui Grindeanu, care promite că nu face alianță cu AUR pentru guvernare. „Niciodată să nu spui niciodată!”, a răspuns George Simion la o întrebare despre o eventuală înțelegere cu PSD pentru Palatul Victoria. Dan Dungaciu, lider AUR mai bine îmbrăcat, se jură că tot ce se întâmplă este pentru a ajunge la anticipate. Turul doi înapoi!

• Partidul lui Bolojan. Premierul pare cam resemnat cu situația. Simte că i se trage de la băieții deștepți din energie, care, în multe cazuri, sunt băieții deștepți din PSD. Spune totuși că, în cazul în care trece moțiunea AUR-PSD, va construi „o alternativă, o forță politică”. Validează, astfel, scenariul conform căruia va rupe câțiva liberali mai curăței și va face o uniune de dreapta cu USR.

• O coloană vertebrală la PSD. Senatoarea Victoria Stoiciu a demisionat din partid după anunțul moțiunii cu AUR. Spune că scoaterea forțelor extremiste din izolare „nu reprezintă doar o eroare tactică, ci o normalizare a fascismului. Pas cu pas, până când monstrul va fi prea mare să îl răpunem”. Social-democrații suveraniști, în frunte cu Grindeanu, au sărit să-i ceară demisia și din Parlament. Stoiciu le-a transmis că va pleca din legislativ doar dacă o vor face și traseiștii aterizați în PSD.

• Vila lui Grindeanu, proiect Nordis. Grindeanu este încă dator cu facturile alea care dovedesc că și-a plătit zborurile cu Nordis. Până una-alta, aflăm că o firmă din holdingul Nordis i-a proiectat o vilă liderului PSD. Și a fost ceva de muncă, căsuța lui Grindeanu măsoară 700 de metri pătrați. Șeful social-democraților spune că el nu a făcut afaceri cu Nordis: „Am contract cu doi antreprenori generali care se ocupă de toată construcția. E posibil să fi încheiat contracte de servicii cu acea firmă”.

• Inteligența suverană. Cu sau fără AUR la guvernare, extremiștii au de mult timp oameni în poziții-cheie. Una dintre companiile care vând inteligență artificială către SRI, SPP și MApN este condusă de un fost lider Noua Dreaptă care lipea afișe cu Zelea Codreanu în Oradea. Acesta spune că vinde „AI suveran, nu suveranist”. Întrebat despre trecutul său de jurnaliștii PressOne, antreprenorul a spus că nu mai ține minte „chestii din 2005”. Noul director al Oficiului pentru Informații Integrate este Florin Vlădică. El a fost, alături de Victor Ponta, la ceremonia de inaugurare a președinției lui Trump.

2. Justiție neschimbată

„Dacă nu se schimbă ceva acum, nu se va mai schimba niciodată”, spunea judecătoarea Raluca Moroșanu, după publicarea documentarului „Justiție capturată”. Numirea lui Cătălin Predoiu la ministerul Justiției ne face să mergem pe a doua variantă. Vă amintim că Predoiu este artizanul Legilor Justiției care au permis ca puterea să ajungă în mâinile unui grup foarte restrâns de magistrați.

• Pedepsit după documentar. Laurențiu Beșu, unul dintre magistrații care au vorbit asumat în documentarul nostru, a fost trimis în judecată disciplinară de Inspecția Judiciară. Verdictul va fi dat de secția pentru judecători a CSM și se poate ajunge la excluderea din magistratură. Lui Beșu i se reproșează ce NU a spus în fața camerelor. Este acuzat că ar fi încălcat secretul deliberărilor. Este vorba despre divergențele lui cu o colegă de complet privind verdictul în dosarul baronului Nicolae Bădălău. Doar că nu Beșu a spus asta, ci autorii documentarului, bazându-se pe informații deja publice. Anchetarea magistratului a pornit după o sesizare depusă de Liana Arsenie, președinta Curții de Apel București.

• Garantat de Nicușor. Social-democrații din CNA au depus o sesizare în privința difuzării de către postul public a documentarului „Justiție capturată”. Nu s-au aplicat sancțiuni, doar au fost certați reprezentanții TVR. Merită subliniată declarația lui Georgică Severin. Acesta spune despre liderii din justiție prezentați în documentar că „s-au dovedit nevinovați, pentru că au fost confirmați de președintele României”. Apropo de TVR, CCR a decis că numirile din consiliul de administrație al televiziunii publice au fost neconstituționale și trebuie reluate. Contestația a fost depusă de AUR, partid care acum poate pune condiții pentru a vota sau nu moțiunea de cenzură.

• Amenințarea Liei. Savonea a reacționat după ce Rise Project a arătat cum a scăpat un interlop de închisoare. Șefa Înaltei Curți ar fi avut afaceri cu familia inculpatului și s-ar fi băgat ilegal în completul lui de judecată. În plus, decizia în acest caz a avut două motivări complet diferite. În dreptul la replică, Savonea îi amenință pe jurnaliști cu procesele. Nu recunoaște legăturile cu interlopul, iar despre problema motivărilor spune că, din greșeală, a fost încărcată o ciornă în aplicația informatică ECRIS. Mai lipsea să spună că i-a mâncat câinele tema. 

• Averile rămân dosite. Snoop ne arată cum Radu Marinescu, fostul ministru al Justiției, a făcut totul pentru ca declarațiile de avere ale demnitarilor să nu fie publice. Și, chiar dacă, printr-o minune, vor redeveni publice, se pregătește o formă în care vor apărea praguri în loc de sume. Astfel, misiunea jurnaliștilor de investigație devine aproape imposibilă. Apropo de presă, Reporteri fără frontiere transmite că presa este la cel mai scăzut nivel de libertate din ultimii 25 de ani. Totuși, România este peste SUA. Conform unui sondaj INSCOP, 77 la sută dintre românii chestionați cred că prea multă libertate duce la haos.

CAPTURE

Cea mai recentă lucrare semnată de artistul stradal Banksy a fost amplasată în Waterloo Place din Londra. Foto: Kin Cheung / AP News

FWD. Pe repede-nainte

• Lista de cumpărături a armatei. Ministerul Apărării a stabilit contractele finanțate prin programul european SAFE. Din totalul de 8,3 miliarde de euro, 5,7 merg la firma germană Rheinmetall. În timpul ăsta, dronele rusești trec din ce în ce mai des granița către noi. Una dintre ele a căzut pe o gospodărie din Galați. Rușii spun că nu era drona lor. Și dacă era a lor, noi am doborât-o în Ucraina, deci ne-am băgat în război.

• Ridicarea Dianei. Șoșoacă a rămas fără imunitate în Parlamentul European. Cererea a trecut cu o largă majoritate. Decizia vine după ce Parchetul General de la noi a acuzat-o de mai multe infracțiuni, printre care și cea de propagandă legionară. „S-ar putea să mă ridice, nu știu cu ce, cu macaraua”, a reacționat Șoșoacă.

• Atentat la Casa Albă 3. Donald Trump amenință UE cu noi tarife. Președintele SUA a ajuns la treia tentativă de asasinat. Parcă nici cei aflați la Casa Albă, nici presa nu au mai luat-o chiar în serios. S-au văzut oameni care furau sticle de vin după ce s-a dat alarma, alții își continuau cina liniștiți sau își făceau selfie-uri. Cuplul prezidențial se răzbună acum pe vedeta TV Jimmy Kimmel. 

Doza de optimism

• Un localnic din comuna Ponor, județul Alba, a construit în Munții Apuseni un loc cu cafea de specialitate, ridicat în mare parte cu propriile mâini.

• Un producător de musli din Germania angajează persoane care au dificultăți în a-și găsi o slujbă, cum sunt foști deținuți sau consumatori de droguri.

• În Statele Unite, un grup de carte format exclusiv din bărbați se reunește în fiecare lună din 1996 încoace. (puteți citi textul prin logare cu email)

SHUFFLE. Recomandări

• DE CITIT. Materialul Context despre copiii dispăruți din centrele DGASPC, legăturile traficanților cu cei care ar trebui să-i protejeze pe minori și, bineînțeles, despre nepăsarea statului.

• DE VĂZUT. „La 2000 de metri de Andriivka”, documentar regizat de Mstyslav Chernov, jurnalistul ucrainean care a câștigat Oscarul în 2024 (cu „20 de zile în Mariupol”). E de văzut pentru cele câteva momente în care sonorul sălbatic al războiului se oprește, iar soldații redevin ceea ce sunt de fapt: niște tineri care caută soluții pentru a fuma mai puțin sau care filozofează asupra ideii de soartă. „Soarta e doar o scuză pentru decizii greșite”, spune un băiat ucrainean, încercând să se convingă că războiul și viața în general sunt în mâinile sale. Dar filmul ne arată că se înșală. Poate fi văzut pe Voyo. (Recomandare de Cristian Delcea)

• DE VĂZUT. Cel mai recent episod al emisiunii „Ce ne enervează”, în care Mihai Radu se simte ca un copil care trebuie să aleagă între părinții care divorțează. Refuză cu obrăznicie și dă cu kendama după amândoi.

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

„De partea bună a hărții” nu e doar un volum de poeme. Este un album, în care și-au dat întâlnire mai mulți artiști, fiecare cu arta sa specială (citiți cartea și veți înțelege): Ghenadie Popescu, Sergej Timofejev, Sorina Popescu, Diana Iepure și, desigur, Cătălina Bălan. Este una dintre cele mai interesante și mai frumoase cărți pe care le puteți găsi în librării.

Desigur că sunt subiectiv: o cunosc pe Cătălina de când era un copil de 12-13 ani. Trăia într-o casă poetică, era crescută de părinți-poeți și lumea ei toată era câteodată poezie. Așa ne-am și întâlnit, în trena poeziei.

Și sunt fericit că, zeci de ani mai târziu, suntem încă împreună de aceeași parte a baricadelor, a prieteniei, a poeziei și a hărții.

Cartea Cătălinei are trei părți — „De partea bună a hărții”, „Oasele” și „Viața noastră urbană”. Toate sunt emoționante, pentru că vorbesc despre suferință și iubire în același timp. Și exact așa se întâmplă să fie și viața, făcută din pierderi și dragoste, din lucruri mici și sentimente mari, din oase și amintiri.

Mi-au plăcut atât de multe poeme, încât nici nu pot, nici nu vreau și nici nu trebuie să aleg unul singur pentru a vă arăta cât de bine, de adevărat și de frumos știe să scrie Cătălina.

Totuși, mărturisesc: „Oasele” – aceasta a fost partea mea preferată din carte.

Cătălina Bălan s-a născut în 1995 în Republica Moldova, unde a și copilărit. Pentru ea, invazia rușilor în Ucraina nu a fost niciodată o știre oarecare. A fost și a rămas o durere personală, de care s-a apărat prin artă.

Și mi-aș dori să pot scrie și eu într-o zi fie și un singur vers care să poată sta alături de poemul Cătălinei Bălan — „uită-te la fotografiile de pe front”.

POWER OFF

• Cum să îți antrenezi creierul să vadă posibilități în loc de catastrofe

• De ce supra-optimizarea vieții ne face mai fragili, nu mai buni

• Ce trebuie să știi despre uleiurile de gătit și despre beneficiile ovăzului

• 11 din primele 50 cele mai bune plaje din lume sunt în Europa

• 18 fotografii amuzante cu animale, din cadrul unei competiții de fotografie sălbatică

Bună dimineața!

A fost greu, dar au reușit. Un premier cu talent de contabil, care vede mai mult numere decât oameni, a ajuns cel mai apreciat politician de la noi. Fenomenul poate fi numit simplu: efectul PSD. Social-democrații au darul ăsta special. Atunci când pun tunurile pe un om, țara înțelege instant că omul ăla face ceva bine și cetățenii îl susțin aproape în orb. 

Play the week

1. Revelionul PSD-iștilor

Foto: Mediafax / Alexandru Dobre

Gata, a ieșit PSD de la guvernare! Cei șase miniștri social-democrați, un vicepremier și secretarul general al Guvernului au plecat de la Palatul Victoria. După aia, mai văd ei. Se discută despre moțiuni de cenzură, dar acum nu sunt voturi suficiente. Se gândesc să ceară și ajutorul CCR-ului și pe cel al extremiștilor. Ba s-ar întoarce și în Guvern, dacă locul lui Bolojan ar fi luat de un tehnocrat.

Gurile rele spun că mutarea a fost coordonată de Olguța Vasilescu. „Trebuie să arătăm că avem sânge în instalație”, spunea primărița Craiovei, elegantă ca întotdeauna.

• Mahmureală după vot. Ieșirea de la guvernare a PSD-ului a fost consfințită printr-un vot de formă. 97,7% dintre membrii partidului au răspuns DA la o întrebare lungă, care poate fi rezumată cam așa: Având în vedere guvernarea dezastruoasă la care am participat în ultimele 10 luni, nu-i așa că plecăm din ea? Rezultatul s-a sărbătorit ca la Revelion. Așa au mai uitat de rușinea campaniei online care a precedat votul. A doua zi, când aburii votului s-au mai dus și au realizat că Bolojan nu pleacă, zâmbetele celor eliberați de povara guvernării s-au stins.

• Cadou otrăvit înaintea demisiei. Premierul a anunțat interimarii care au preluat fotoliile lăsate libere. În timpul ăsta, Robert Negoiță, unul dintre cei mai vechi social-democrați, și-a declarat susținerea pentru Bolojan. Alt veteran al PSD-ului s-a mutat direct la liberali. Nici miniștrii demisionari nu erau încântați de plecare. Avocatul Olguței Vasilescu, plagiatorul Marinescu de la Justiție, nu prea avea chef să-și scrie demisia. Ciprian Șerban, fostul de la Transporturi, ne-a lăsat însă un cadou de despărțire — scumpirea biletelor de metrou. În plină criză a carburanților, bucureștenii vor avea printre cele mai scumpe călătorii cu metroul din UE, dacă ne uităm la nivelul salariilor.

• Drumul către ruperea Guvernului a fost presărat cu momente jenante, spre revoltătoare. Bolojan a spus că a devenit incomod pentru că a pus reflectorul pe „șobolanii care rod alimentele din cămară”. După ce PSD a amenințat cu sesizarea Consiliului pentru Combaterea Discriminării, Olguța Vasilescu l-a numit pe premier „șobolanul mare cu o singură sprânceană, care se uită încruntat la români”.

• Primărița a continuat în același stil de Craiovița atunci când a vorbit despre vicepremierul Oana Gheorghiu: „N-a condus în viața ei nici măcar un coteț de curci”. Doar a construit din donații un spital pentru copiii bolnavi de cancer. Și Barbu de la Agricultură și-a făcut bagajul. Speră să intre totul în valiza Lous Vuitton de 5.000 de euro.

• Surpriza lui Nicușor. Președintele se comportă de parcă Bolojan și Grindeanu ar fi copiii lui. Nu face diferențe între ei. Întrebat simplu dacă premierul a performat, șeful statului a răspuns: „Dacă aș da un răspuns, m-aș plasa într-o parte sau alta. Îmi păstrez statutul de mediator”. Ne asigură însă că vom avea o surpriză săptămâna viitoare. Se fac deja glumițe, cum că era mai bine cu meditatorul decât cu mediatorul. Am uitat să vă spunem că Simion nu vrea la guvernare. Normal, nu vrea să-și strice procentele cu prostii din astea.

2. Lia, interlopii și câțiva baroni

Lia nu sună întotdeauna. Cea mai recentă investigație Rise Project ne arată că se și bagă singură în completuri pentru a-și achita protejații. În acest caz, este vorba despre un interlop care fusese condamnat la închisoare pentru tâlhărie. În momentul achitării, Savonea era asociată cu unchiul tâlharului.

Foarte interesant este că jurnaliștii au descoperit două motivări diferite ale deciziei, una în online, alta la dosar. Magistrații consultați de Rise spun că așa ceva este fără precedent.

• Mai există DNA. Procurorii au intrat peste doi baroni locali, unul de la PSD, celălalt de la PNL. Este vorba despre Radu Moldovan — șeful PSD Bistrița și al Consiliului Județean Bistrița-Năsăud — și Dinu Iancu Sălăjanu — președintele CJ Sălaj. Dosarul este legat de achiziții trucate la instituțiile publice conduse de cei doi baroni.

• Implicate sunt firmele Dimex și Frasinul, societăți abonate la contractele publice. Prima a câștigat contractul pentru construcția centurii orașului Cluj-Napoca, iar a doua, pentru celebra centură a orașului Comarnic. Patronul Frasinului este supranumit „Fierăstrăul codrilor”. El este deja judecat pentru fraudă cu fonduri europene. Sălăjanu de la Sălaj a fost plasat sub control judiciar, iar la Bistrița au fost reținute șase persoane, printre care administratorul județului și șeful de la drumuri.

• Cuibul lui Ciolacu. G4Media scria la începutul săptămânii că Ciolacu și apropiata Sorina Docuz au închiriat un penthouse de lux în zona parcului Herăstrău pentru când mai vin ei cu treabă la București. Subiectul a murit însă pentru publicație în momentul în care Presshub a descoperit că una dintre firmele implicate are sediul în clădirea redacțiilor Mediafax și Gândul. Cele două site-uri sunt patronate de Radu Budeanu, mogulul PSD care a cumpărat și G4Media vara trecută.

3. Monștrii războiului

Războiul din Iran a devenit războiul din strâmtoarea Ormuz. Trump se întrece cu Gărzile Revoluționare să vadă cine atacă mai multe vase. În timpul ăsta, se vorbește despre negocieri în termenii deja cunoscuți, cu Trump amenințând infrastructura civilă dacă liderii de la Teheran nu cedează.

• Pariu cu războiul. Un articol britanic ne arată cum au fost făcute pariuri pe sume enorme legate de evenimentele majore din timpul războiului. Multe dintre ele au fost plasate cu câteva minute înaintea anunțurilor președintelui american. Surpriza pe care nu a pariat nimeni a fost concedierea șefului Marinei americane în plin război maritim. De fapt, mai e una. SUA folosește tehnologie din Ucraina, după ce a oprit ajutorul pentru țara atacată de Rusia. Organizația Amnesty International avertizează că administrația MAGA încalcă drepturile omului și, mai larg, dreptul internațional.

• Au pus cruce umanității. Atenție, urmează informații care vă pot afecta emoțional. Pe noi sigur ne-au afectat. Nu vi se pare frustrant că lumea s-a revoltat mai mult după publicarea fotografiei cu soldatul israelian distrugând un crucifix decât după imaginile cu copii uciși, spitale bombardate sau paramedici omorâți în timpul operațiunilor de salvare? Nu mai vorbim de jurnaliștii uciși. Euro-Med Human Rights Monitor scrie într-un raport despre torturile greu de imaginat la care sunt supuși palestinienii închiși în Israel. Soldații IDF sunt acuzați că recurg inclusiv la agresiuni sexuale pentru a-i forța pe palestinienii din Cisiordania să-și părăsească locuințele. Mai mulți militari israelieni mărturisesc în presă că se „simt ca niște monștri” atunci când își amintesc faptele comise în Gaza sau Liban.

• Profitul înaintea oamenilor. Un milion de europeni au cerut suspendarea acordului UE-Israel. Spania, Belgia și Irlanda au încercat să transforme petiția în decizie, dar s-au opus Germania și Italia. Amnesty International a reacționat: „UE pune profitul înaintea oamenilor”.

CAPTURE

Foto: Inquam Photos / Alex Nicodim. Obiceiul aruncatului în țol — Piața Unirii, Brașov.

FWD. Pe repede-nainte

• Avem legea femicidului. Nicușor Dan a promulgat în sfârșit legea pentru combaterea femicidului. Documentul a trecut în urmă cu o lună de Parlament. Președintele spunea atunci că se teme de „stricarea unor echilibre”. Acum s-a temut, probabil, să nu-și strice imaginea oricum grav șifonată. Important e că femicidul este pedepsit din acest moment cu închisoare de la 15 la 25 de ani sau detenție pe viață.

• Plaha, după gratii. Vladimir Plahotniuc, celebrul oligarh de peste Prut, a fost condamnat la 19 ani de închisoare. El trebuie să înapoieze statului 60 de milioane de euro, despăgubiri în dosarul în care a fost inculpat pentru conducerea unei organizații criminale. Călin Georgescu al nostru e liber să plece oricând din țară.

• Au intrat banii la Kiev. Uniunea Europeană a aprobat împrumutul de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Decizia vine după ce Ungaria și-a ridicat veto-ul. Zelenski n-a stat degeaba în perioada asta. Acum distruge rafinăriile rusești pentru a limita profitul rușilor care au voie iar să vândă petrol oriunde în lume.

• Pe aici nu se zboară! Péter Magyar, noul premier maghiar, a declarat că Netanyahu va fi încătușat dacă ajunge în Ungaria, conform mandatului de arestare eliberat de Curtea Penală Internațională pentru crimele de război din Gaza. Interesant e că Magyar îl invitase de curând pe același premier israelian la Budapesta. Tot săptămâna asta, Lituania și Letonia i-au transmis premierului Slovaciei că nu-i vor permite să treacă prin spațiul lor aerian în drumul lui către Moscova, acolo unde e programată parada de Ziua Victoriei Rusiei în cel de-al Doilea Război Mondial.

• Curățenia de Paște a lui Ciucu. Primarul Capitalei este într-o campanie furibundă de curățare a Capitalei de construcții dubioase, mașini parcate ilegal sau graffiti. În ciuda opoziției cetățenilor, a intrat cu buldozerul și în Zona Liberă din parcul Cișmigiu, un loc devenit simbol al vieții urbane. Mulți spun că terasa demolată este ca o piață pietonală pe care Capitala nu o are acum. Și nu sunt planuri să apară așa ceva. Acum să vedem ce face primarul cu terasele de fițe din nordul orașului.

Doza de optimism

• Un nou tratament le redă auzul copiilor care se nasc cu o formă rară de surzenie.

• Cel mai în vârstă alergător înscris la maratonul de la Londra are 88 de ani și s-a apucat de alergat la 57 de ani.

• În Polonia, oricine poate lăsa mâncare pentru oameni nevoiași într-unul din cele 1.600 de frigidere amplasate pe străzile orașelor.

SHUFFLE. Recomandări

• DE VĂZUT. Proiecția documentarului „Steal This Story, Please!”, de pe 28 aprilie, la Muzeul Național al Țăranului Român. Redacția Snoop a adoptat documentarul, în cadrul One World România. Filmul ridică întrebarea: ce se întâmplă cu democrația atunci când presa cedează în fața puterii? După vizionarea documentarului, puteți rămâne la un dialog despre libertatea presei, la care participă și colegul nostru, Mihai Radu, care sperăm să nu vă enerveze.

• DE VĂZUT. Două galerii foto de la The Guardian: ultima mină de cărbune din Uniunea Europeană și cronica unei zile în Jakarta, cel mai mare oraș din lume, cu 42 milioane de locuitori.

• DE VĂZUT. Episodul 13 al emisiunii „Politică la minut, by Recorder”, în care Răzvan și Vlad analizează strategia PSD, calculele lui Nicușor Dan și soluțiile pentru ieșirea din criza politică în care tocmai am intrat. Invitat: Sebastian Zachmann, jurnalist și analist politic.

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Isabel Allende va împlini pe 2 august vârsta de optzeci și patru de ani. Este leoaică. Amândouă bunicile mele s-au născut în zodia leului. Nu știu cum este să nu ai o bunică leoaică.

M-am gândit mereu la Isabel Allende în lumina acestui amănunt biografic.

Mai mult: am ajuns cândva în Chile și m-am întors de acolo cu câteva suveniruri — un baston pentru una dintre bunicile mele (care s-a stins, ani mai târziu, la optzeci și opt de ani), un portret al lui Salvador Allende și un Don Quijote din alamă.

Isabel Allende este una dintre nepoatele lui Salvador Allende, președintele socialist asasinat pe 11 septembrie 1973. Tatăl ei a fost văr primar cu acest om politic remarcabil.

Tot ce am citit de Isabel Allende m-a marcat, m-a emoționat și mi-a plăcut. Are un talent extraordinar la a alege exact cuvântul potrivit în fiecare moment.

Această carte târzie a ei le face dreptate femeilor din viața sa și femeilor lumii, care mereu au de înfruntat obstacole teribile și nedreptăți îngrozitoare.

Isabel Allende este o feministă de modă veche și bună. Mă socotesc dintotdeauna de partea celor care au de îndurat suferințe pe care nu le merită. În această cheie, sunt neîndoielnic un feminist.

Cartea lui Isabel Allende m-a făcut fericit și mi-a adus aminte de toate comorile pe care le-au adus în lume femeile din viața mea și femeile lumii în general.

Da, da, cartea lui Isabel Allende face dreptate prin memorie, aduce alinare și speranță. E mult, dacă nu cumva e totul.

POWER OFF

• Motivul pentru care ne pierdem puterea de concentrare nu este un mister

• Ce se schimbă în creierul bărbaților care devin tați

• Cum să îți iei doza necesară de magneziu din alimentație, fără suplimente

• Patru motive pentru care merită să ieși afară când plouă

• De ce aeroportul din Singapore este desemnat constant drept cel mai bun din lume

• Câteva recomandări de la o localnică, dacă ajungeți în Viena

Bună dimineața!

A trecut și Paștele, vine 1 Mai, timpul trece și nu avem nici acum șefi civili la servicii. Nicușor Dan ne liniștește: SIE și SRI „funcționează” și fără conducere.

Mai știți raportul anulării alegerilor? Ăla despre care președintele spunea că va fi gata în ianuarie 2026. Cică a început lucrul la el, dar „nu trebuie să-l așteptăm”, pentru că oricum nu vor fi multe informații în plus. Știm de la Nicușor Dan că nu va pica niciun cap important din serviciile secrete. Anularea alegerilor este, fără îndoială, cel mai grav lucru într-o democrație. Se întâmpla acum un an și jumătate și niciun vinovat.

Play the week

1. Olimpic la mate, corigent la politică

Foto: Mălina Norocea/Inquam

Până să ajungem la ruperea coaliției de guvernare, mai zăbovim un pic la președinte. Este exasperant cum normalizează o serie de violuri pentru a o apăra pe Cristina Chiriac, cea pe care a numit-o Procuror General. L-a apărat chiar și pe Voineag, cel care a clasat în ultimele zile de mandat dosarul lui Ion Simu, directorul CFR și omul lui Grindeanu.

Iar insistența cu care ne trimite Nicușor Dan să vorbim cu procurorii pare o fentă de liga a VI-a. Păstrând paralela, e ca și cum ne-ar spune că nu putem ști că un fotbalist și-a dat cu stângul în dreptul în fața porții goale dacă nu vorbim și cu colegii lui.

• Primiți cu anticipatele? PSD are deja planul făcut pentru a scăpa de Bolojan. Premierul are trei zile să demisioneze. În caz contrar, miniștrii PSD vor pleca din Guvern. Știm deja că Bolojan nu se dă dus. El are la dispoziție 45 de zile să ceară Parlamentului încă un vot de încredere. Dacă nu reușește, trebuie numit un nou executiv și un nou premier. Sunt zeci de scenarii, iar multe dintre ele se încheie cu alegeri anticipate. Dar cine e de vină pentru această criză? Ne răspunde Nicușor Dan: „Societatea, care trăiește politica foarte emoțional”.

• Constituția, după Nicușor. Săptămâna asta, președintele a vorbit cu liderii partidelor din alianța de guvernare. Kelemen Hunor declara că nu este deloc optimist în privința viitorului Guvernului. Nicușor Dan a vorbit și cu Bolojan, cel al cărui nume nici nu l-a rostit în ultimele două intervenții publice. Cei doi s-au întâlnit în biroul de la Cotroceni, dar n-ar fi exclus să fi vorbit pe WhatsApp. Președintele spune că nu îl poate susține pe actualul premier, pentru că nu ar fi constituțional. Cam cum a fost atunci când l-a susținut pe Drulă la alegerile pentru Capitală.

• Iar nu ne vindem țara. Coaliția nu duce lipsă de motive de scandal. Săptămâna asta, avem unul nou. Vicepremierul Oana Gheorghiu a anunțat că vrea să listeze la bursă mai multe companii de stat — vorbim despre pachete minoritare. PSD a sărit ca ars cu nu ne vindem țara, logica suveranistă pe care o îmbrățișează tot mai strâns, în pregătirea alegerilor (anticipatele, cele din 2028, care or fi). Nicușor Dan a promis însă că nu va numi un premier care are susținerea PSD-AUR.

2. Casa Albă de nebuni

În războiul din Orientul Mijlociu, filmul săptămânii a fost cam așa — încercați să țineți pasul: mai întâi, supărat că Iranul nu vrea să deblocheze strâmtoarea Ormuz, Trump a decis să o blocheze el complet. Adică ți-ai luat un pumn și, ca să te răzbuni, îți dai și tu unul. Pe urmă, când iranienii au zis că strâmtoarea e „complet deschisă”, câtă vreme e armistițiu între Liban și Israel, Trump le-a mulțumit.

Într-o altă postare, a adăugat că, totuși, blocada americană contra porturilor iraniene rămâne activă. Iar în cursul serii de ieri și al nopții, au tot venit crâmpeie de informații despre un posibil memorandum americano-iranian, primul pas către un eventual acord de pace. Bineînțeles că părțile au început să se contrazică imediat pe ce anume au agreat de principiu. Orișicât, există șanse să aibă loc o nouă repriză de negocieri weekendul acesta, mai respirăm și sperăm un pic.

• Ținta pe școli și spitale. Până ne lămurim cu strâmtoarea și cu tratativele dintre Iran și SUA, avem armistițiu între Israel și Liban. Între timp, au apărut informații cutremurătoare despre atacurile asupra civililor din Iran și Liban. Monumente din patrimoniul UNESCO, școli și spitale au fost țintele Israelului și ale Statelor Unite. O fetiță a fost ucisă de bombele IDF în timp ce participa la înmormântarea tatălui ei. Sigur că Iranul și Libanul nu sunt locuite de sfinți, însă armata israeliană e descrisă ca „cea mai morală armată” și cea americană este, bineînțeles, reprezentanta lui Iisus, fie el și portocaliu. 

• Iisus din Mar-a-Lago. Cum războiul americanilor cu Iranul s-a liniștit un pic, Trump a pornit altul: cu Vaticanul. Nervos că Papa Leon îi critică războaiele, Trump i-a dedicat o postare care începe așa: „Slab în privința criminalității, groaznic la politică externă”. Suveranul Pontif i-a răspuns că nu îi este frică de administrația lui. „Vai de cei care manipulează religia și chiar numele lui Dumnezeu pentru propriul câștig!”, a mai spus el. Trump nu s-a lăsat și a apelat la șeful direct al Papei. Și-a făcut o icoană cu AI, în care el era Iisus pogorât din cerurile MAGA. A șters apoi postarea și a explicat că nu era costum de Mesia, ci de doctor. Apoi a pus altă imagine, în care adevăratul Iisus îl îmbrățișează cam cum o făcea Epstein pe vremuri.

3. Cine îl schimbă pe Orbán 

Viktor Orbán a pierdut alegerile cu ajutorul americanilor și rușilor. Péter Magyar va fi noul premier și deja se fac pariuri. Este de fapt omul lui Orbán deghizat în reformist? Elon Musk și suveraniștii de la noi au rămas pe vechiul narativ: Soros a pus mâna pe Ungaria. Nicușor Dan spune că Magyar va fi un fel de Meloni, un izolaționist mai primenit.

• Supărare în Transilvania. Aproape 90 la sută dintre maghiarii din România l-au votat pe Viktor Orbán. UDMR l-a susținut fățiș, iar acum se discută despre schimbarea conducerii partidului. Imediat după alegeri, câștigătorul a amintit momentul în care Orbán l-a susținut pe Simion în România, cel care „dansa pe mormintele eroilor noștri”, referire la episodul Valea Uzului. Liderul AUR a vrut să fie glumeț, dar nu era râsul lui.

• Primele schimbări. După 16 ani de domnie a lui Orbán, Magyar va avea o misiune foarte grea. Spune că oamenii fostului premier distrug zilele acestea documente importante care ar putea proba faptele lor penale. Acum, cea mai mare parte a presei maghiare este controlată de prietenii lui Orbán, iar trecerea la o presă normală pare imposibilă. Nu e lipsită de pericole nici atitudinea noului premier, care a anunțat că va suspenda emisia postului public de televiziune. Decizia vine după un interviu în care a acuzat televiziunea de stat de propagandă „nord-coreeană” și de minciuni despre familia lui în campania electorală.

CAPTURE

Un bărbat din Sankt Petersburg sărută un porumbel, simbolul păcii. Foto: Dmitri Lovetsky / AP News

FWD. Pe repede-nainte

• Lamborghini de muncă. Șeful Inspectoratului Teritorial de Muncă București, cel care a venit la birou cu un Lamborghini de 300.000 de euro, a fost demis. În sensul că s-a întors la Iași, de unde fusese detașat. Costel Grojdea a explicat că mașina este a unui prieten, pe care-l ajuta cu revizia. Uite că mai există și oameni sufletiști.

• Neatenție de 600 milioane. Miniștrii Sănătății și Finanțelor încearcă să negocieze cu gigantul Pfizer, căruia trebuie să-i plătim compensații de 600 de milioane de euro, în contul dozelor de vaccin anti-Covid neachitate în pandemie. Ei și-ar dori „convertirea sumei datorate în medicamente pentru pacienții oncologici și cei cu boli rare”. Dacă miniștrii USR au dat vina pe Rafila pentru că s-a ajuns aici, fostul ministru PSD al Sănătății spune acum că, de fapt, Ciucă nu a fost atent.

• Anti-cezariană, pro-rasism. Poate ați văzut panourile anti-cezariană din Capitală. „Lipsa dilatațiilor și contracțiilor se transmite genetic de la mamă la fiică”, scrie pe unul dintre ele. Fundația care le-a împrăștiat prin tot orașul a scris într-o postare așa: „CEZARIANA – Război hibrid – rasa albă devine rasa hibridă”. Bine, ei au mai avut o campanie în care Dalai Lama era numit conducătorul sistemului bancar global. Asociația este condusă de crainicul FCSB și de un ospătar.  

• Kovesi a intrat în microbuze. Parchetul European, condus de Laura Kovesi, a început ancheta în cazul microbuzelor școlare achiziționate la suprapreț prin PNRR. Același tip de microbuz a costat într-un județ 99.000 de euro, iar în altul 263.000. Costul real al unui astfel de autovehicul nu depășește 90.000 de euro. Mulți baroni locali tremură acum. Mai greu cu apelurile internaționale la Lia.

Doza de optimism

• Un oraș din Ucraina distrus de război este reconstruit treptat cu ajutorul unui sprijin de peste 250 milioane de euro din partea guvernului danez.

• S-a atins o bornă importantă: 10% din suprafața oceanelor este acum zonă oficial protejată, anunță ONU. Pentru perspectivă, e vorba de o arie mai mare decât cea a Uniunii Europene.

• Într-un deceniu, la nivelul UE s-au creat 2,2 milioane de noi locuri de muncă în economia verde.

• În 2024, peste două treimi din cetățenii europeni spuneau că au o stare de sănătate bună sau foarte bună. La nivelul populației 65+, 40% se considerau sănătoși.

SHUFFLE. Recomandări

• DE CITIT. Bloomberg publică un reportaj despre „sălbăticia urbană accidentală” din Parcul Natural Văcărești. (Recomandare de Alex Enășescu)

• DE VĂZUT. Trust me. The false prophet. O mini-serie în patru episoade, cu un acces fără precedent într-un grup disident din cadrul mormonismului. O expertă în secte și un documentarist arată geneza, ascensiunea și, în cele din urmă, demascarea abuzurilor unui nou profet autodeclarat al Bisericii Fundamentaliste a Sfinților din Zilele din Urmă (FLDS), ai cărei membri sunt poligami. E o poveste puternică despre cum ți se poate lua și reda liberul arbitru. E de găsit pe Netflix. (Recomandare de Alina Mărculescu Matiș)

• DE ASCULTAT. De ce este omenirea în stare atunci când cheltuie miliarde pentru rachetele spațiale, în locul celor balistice. Un serial cu vechime, deja, al BBC-ului întoarce pe toate părțile una dintre cele mai entuziasmante aventuri recente ale umanității: călătoria în jurul Lunii a echipajului Artemis II. De la „traducerea” în termeni clari a mizelor științifice ale misiunii NASA, până la profundele implicații socio-politice ale noii curse spațiale, nimic nu lipsește. (Recomandare de Filip Standavid)

• DE VĂZUT. Episodul 54 al emisiunii „Ce ne enervează”, în care datornicul Mihai Radu ne povestește cum lucra ANAF-ul pentru el în noaptea de Revelion. Dar, oricât ar fi de supărat pe fisc, tot Nicușor — sau cine i-o fi luat locul după campania electorală — îl enervează cel mai tare. Pare că visul președintelui a fost să umble și el cu bagabonții de la PSD.

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Numeri pe degetele de la o singură mână scriitorii din secolul XXI capabili să scrie o carte care să fie o replică peste secole la „Don Quijote” de Cervantes și să nu se facă de râs. Salman Rushdie este unul dintre acești cinci scriitori.

Marele scriitor indiano-britanic Sir Salman Rushdie reușește să prindă și nuanțele prezentului în satira sa. 

Reușește să scrie profund și totodată comic despre o epocă în care țesătura realității s-a destrămat, iar adevărul a fost înlocuit cu „adevărul social”, cu minciuna și cu vedeniile impostorilor cocoțați la putere profitând de nesfârșitul izvor al prostiei omenești.

Salman Rushdie a înțeles condiția esențială a omului care nu poate să mai discearnă realitatea de ficțiune și a înțeles și că intrăm în epoca finală a omului dotat cu rațiune, că nimerim în video-totalitarism. 

Cartea sa este mult mai mult decât un roman, este, în fond, un amplu eseu despre limitele tragice ale condiției umane și catastrofa neînțeleasă a vremurilor noastre. Sfârșitul civilizației.

Totul e aici: apocalipsul climatic, drama imigranților și nebunia lumii. 

Salman Rushdie este un scriitor uriaș, asta se știe de o jumătate de secol.

A supraviețuit condamnării la moarte, fatwa, dictate de un ayatollah din Iran. A supraviețuit cuțitului care i-a stins lumina unui ochi, a înțeles omul și și-a înțeles timpurile. 

Dacă ar trebui să aleg un singur martor al vremurilor noastre, îl aleg pe Salman Rushdie.

POWER OFF

• O detoxifiere digitală de două săptămâni poate șterge efectele cognitive negative acumulate în 10 ani pe social media

• Legătura dintre schimbările climatice și alergiile sezoniere tot mai severe

• Librăriile sunt la tot pasul în unul din cele mai cool cartiere din Tokyo

• Cum să te bucuri de mâncarea spaniolă ca un localnic

• 27 dintre cele mai frumoase locuri din lume

Bună dimineața!

Ne-am liniștit și cu Nicușor Dan. La conferința în care ne-a anunțat șefii marilor parchete ziceai că a intrat PSD-ul în el. Am văzut un Nicușor arogant, un Nicușor care părea convins că Voineag, Chiriac și Florența s-au născut pentru funcțiile în care i-a uns.

Cu ocazia asta, s-au calmat și cei care ne explicau mai ieri că președintele are niște planuri grele de tot, unele pe care nu le înțelegem noi, iar scopul lui e să unească suveraniștii cu progresiștii, steliștii cu dinamoviștii. Deocamdată, s-a unit doar el cu PSD-iștii.

Play the week

1. Déjà vu din era Iohannis

Foto: Agerpres

Marius Voineag, fostul șef DNA, este procuror-șef adjunct la Parchetul General. Alex Florența, fostul procuror general, este procuror-șef adjunct al DIICOT. Cristina Chiriac, fosta șefă DNA Iași, este Procurorul General al României. Niciunul dintre ei nu a obținut avizul Consiliului Superior al Magistraturii. Ultima de pe listă a primit un singur vot pozitiv, cel al ministrului plagiator al Justiției. Pentru Nicușor Dan a fost suficient.

• Repetentă la CSM, olimpică la Nicușor. Președintele a fost cel mai bun avocat pe care Chiriac putea să și-l angajeze. Ne-a explicat că a luat decizia de numire după ce mai mulți procurori i-au spus că DNA Iași, structură condusă de Chiriac, este cea mai tare din țară. „Am fost foarte fericit când am văzut că doamna procuror candidează (...), dar am fost extrem de surprins de atacurile la adresa ei”, a explicat Nicușor Dan. Trecând peste faptul că „atacurile” erau articole datate cu ani în urmă, ne oprim la cel mai controversat aspect: faptul că a ținut la sertar probele împotriva episcopului violator din Huși. Președintele a declarat: „Nu le-a trimis la parchet, pentru că nu au fost agresiuni și (n.r. victimele) nu erau minori”. Jurnaliștii care au văzut probele respective îl contrazic în ambele privințe. Aceleași dovezi pentru fapte care „nu erau agresiuni” au dus la condamnarea fețelor bisericești pentru viol.

• Procurorii multitasking. În luna septembrie a anului trecut, Nicușor Dan spunea: „Eu nu sunt deloc mulțumit de procurorul general și șeful DNA. (…) Aceste parchete au o problemă de management”. Miercuri, îi numea pe cei doi adjuncți la DIICOT și Parchetul General. Explicația lui: „Au expertiză în a gestiona multe lucruri deodată. Cred că e utilă în funcția de adjunct”. Păi, și problemele de management? Cine erau managerii? Pe la colțuri se spune că Nicușor ar fi dat Justiția PSD-ului, la schimb cu serviciile.

• Sună și Liana? CNA-ul a decis ca postul Realitatea PLUS să își piardă licența pentru că nu a respectat legea. Legea spune că, în șase luni de la amendarea instituției de presă, ea trebuie să arate dovada plăților. Săptămâna asta, postul avea zeci de amenzi neplătite din 2024. După și în timpul ședinței CNA în care se stabilea închiderea televiziunii, au început să curgă plățile. Până la urmă, decizia a fost contestată de oamenii postului la Curtea de Apel București, iar magistrații au decis în doar 24 de ore anularea suspendării. Realitatea este postul la care Liana Arsenie, șefa CAB, a dat primele interviuri după publicarea documentarului „Justiție Capturată”.

• DIICOT-ul și pișcotul. Nicușor Dan mai are o problemă. Mai știți voi pozele pe care ni le-a arătat Elena Lasconi, cele în care ar fi apărut Nicușor Dan, Coldea și Victor Ponta? Au venit informații din dosarul DIICOT. Cei care au orchestrat punerea în scenă a piesei nocturne de teatru ar fi avut legături cu campania electorală a actualului președinte. Nicușor Dan a declarat că sunt doar „niște oameni care erau pe piață și știau să filmeze”.

2. Pace cu morți

Acum, când scriem acest newsletter, în Orientul Mijlociu e armistițiu, dar mor oameni. Strâmtoarea Ormuz e deschisă, dar a fost minată și Iranul vrea taxă de protecție de la petroliere. Pentru Donald Trump, lucrurile sunt mai simple: armata lui a învins.

• Președinte de cartier. De Paștele catolic, Trump le-a transmis iranienilor într-un limbaj de cartier să deschidă strâmtoarea Ormuz: „Deschideți în p... mea strâmtoarea, nemernicilor, sau veți trăi în iad! O să vedeți! Slavă lui Allah!”. Cel mai recent ultimatum acordat iranienilor era pe final când președintele american a venit cu noi amenințări apocaliptice: „O întreagă civilizație va muri în noaptea asta și nu-și va mai reveni niciodată”. Până la urmă, președintele american a anunțat victoria: un armistițiu de două săptămâni și redeschiderea strâmtorii prin care trec petrolierele. Mândria lui e că a reușit deblocarea traficului maritim pe care l-au blocat atacurile SUA asupra Iranului.

• Definiția păcii, de Bibi Netanyahu. Israelul a fost foarte supărat că nu a fost consultat în privința armistițiului. A început să bombardeze Beirutul. 250 de oameni au fost uciși în mai multe zone din Liban, după ce armata israeliană a lansat 100 de bombe în 10 minute. Pace ar trebui să fie și în Gaza, însă un atac israelian asupra unei școli care adăpostea palestinieni strămutați a luat 10 vieți. Iar în Tel Aviv, oamenii care scandau împotriva guvernului au fost agresați de forțele de ordine.

• Mai catolici decât Papa. Trump plănuiește retragerea militarilor americani din țările NATO care nu l-au sprijinit în războiul din Iran. Dar să nu fim foarte supărați, oricum noi am fost cuminți. Mai cuminți și decât Papa Leon. Pentagonul l-ar fi amenințat pe Suveranul Pontif că, dacă se mai opune războaielor lui Trump, va folosi forța militară și împotriva Vaticanului.

3. Toți ochii pe Budapesta

Ungaria decide duminica asta dacă scapă de Viktor Orban. Cel mai interesant este că actualul premier este susținut și de puterea din SUA, și de cea din Rusia. Acum, sondajele îl dau favorit pe rivalul lui Orban, însă Fidesz a rescris regulile jocului electoral astfel încât alegerile să fie libere, dar nu corecte. 

• Ultimele scandaluri de campanie. Vicepreședintele american J.D. Vance a venit la Budapesta să-l susțină pe Orban. Culmea, a criticat „interferanța străină în alegeri”. Apoi a anunțat în aplauze că „Viktor Orban va câștiga următoarele alegeri!”. Și președintele Serbiei a vrut să-i dea o mână de ajutor actualului premier al Ungariei. A anunțat că a găsit explozibili lângă conducta care transportă gaz rusesc către Serbia și Rusia. Vinovatul de serviciu a devenit, bineînțeles, Ucraina. Numai că înaltul comandament militar al Serbiei a declarat că povestea nu are nicio treabă Kievul.

• Ce-i spunea Orban lui Putin. Săptămâna asta au apărut și transcrieri ale unor discuții dintre Viktor Orban și Vladimir Putin. Premierul de la Budapesta ar fi comparat relația Budapesta-Moscova cu cea a unui „șoricel” gata să ajute „leul” răsăritean. „În orice chestiune în care vă pot fi de ajutor, vă stau la dispoziție”, i-ar fi spus Orban lui Putin. Scandalul apare după ce am aflat și ce discutau ministrul de Externe de la Budapesta cu tovarășul de la Moscova, Serghei Lavrov.

• Se clatină imperiul Orban. Colegele noastre, Teodora Preda și Teodora Munteanu, au realizat un material explicativ despre alegerile din acest weekend. Foarte interesant este și cum a reușit Viktor Orban să-și asigure în toți acești ani voturile din diaspora. Spre final, materialul se oprește la întrebarea de 100 de puncte: și dacă învinge opoziția, ce se schimbă, concret?  

CAPTURE

Apus de Pământ văzut de echipajul Artemis II din partea întunecată a Lunii. Foto: NASA/Agerpres

FWD. Pe repede-nainte

• Judecați după trei ani. Cei trei bărbați acuzați că au violat o minoră la o școală de vară organizată de AUR au fost trimiși în judecată. Au trecut aproape trei ani de la acea școală de vară. Liderii partidului spun că presupușii făptași nu sunt membri AUR.

• Nicio bărcuță. Șantierul Naval Mangalia a intrat în faliment. Acesta a fost trecut în 2018 în proprietatea statului. Decizia a fost a lui Mihai Tudose, premier pe atunci. „Poate facem și noi o bărcuță, acolo”, spunea social-democratul. 

• Metrou și mai scump? În plină criză a carburanților, când în marile orașe europene se discută despre ieftinirea transportului în comun, la noi se pregătește scumpirea. Metrorex propune ca o călătorie cu metroul să coste 7 lei. Anul trecut, prețurile biletelor au crescut de la 3 la 5 lei.

• Parcul Trump din Capitală. Daniel Băluță spune că un parc din Sectorul 4 al Bucureștiului va purta numele „Donald J. Trump”. Anunțul fâstâcit al primarului a devenit viral, iar mulți i-au transmis că nu își vor duce copiii în noul parc.

• Adio, Mircea Lucescu! Este doliu în fotbal, după moartea lui Mircea Lucescu. Cele mai importante cluburi din lume au transmis mesaje de condoleanțe. Multe dintre partidele care au loc în acest weekend vor începe cu un minut de reculegere în memoria celui care a fost Il Luce.

Doza de optimism

• O tânără de 35 de ani din Buzău a transformat un vagon de tren într-un spațiu dedicat lecturii, instalând o mini-bibliotecă într-un tren obișnuit de pe ruta București–Buzău–Galați.

• „Fjord”, cel mai recent film realizat de Cristian Mungiu, a fost selectat în competiția oficială a Festivalului de Film de la Cannes 2026.

• Pe fondul rezultatelor mai slabe la teste, învățământul din Suedia înlocuiește ecranele cu manuale de hârtie și pune din nou accent pe scrisul pe mână.

• Indiferent cum o să fie vremea de Paști, află că în Grădina Botanică din București a început, timid deocamdată, „simfonia lalelelor”.

SHUFFLE. Recomandări

• DE CITIT. După ce a petrecut trei decenii pentru a deveni unul dintre cei mai buni bucătari de sushi din lume, restaurantul său din Londra a ars într-o dimineață. O călătorie de-a lungul Japoniei l-a ajutat să își redescopere motivația.

• DE ASCULTAT. Un interviu cu un fost senator american diagnosticat cu cancer terminal, care își păstrează speranța în fața morții.

• DE VĂZUT. Chess Mates, un documentar despre cel mai mare scandal din lumea șahului. Unul dintre cei mai cunoscuți șahiști ai lumii a fost acuzat că a trișat cu ajutorul unor bile. Vedeți voi ce fel de bile în documentarul Netflix.

• DE VĂZUT. Cel mai recent episod al emisiunii „Politică la minut, by Recorder”, în care Răzvan și Vlad analizează cât de dificilă este, de fapt, tranziția energetică și care va fi soarta Europei, prinsă la mijloc între doi giganți: petrostatul american și electrostatul chinezesc.

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Acest volum reunește primele proze scurte scrise și publicate de Gabo. Are de aceea o valoare inestimabilă. Este chiar izvorul din care se vor naște marile sale cărți: „Un veac de singurătate”, „Dragostea în vremea holerei”, „Toamna patriarhului”.

Pe toate le poți intui în aceste proze ale unui tânăr care încă își caută drumul și vocea.

Nu e o întâmplare: strict literar, Gabo se trage din Kafka. Întâlnirea cu „Metamorfoza” (poate cea mai bună proză a tuturor timpurilor) l-a aruncat definitiv în brațele literaturii.

Rezultatele au fost extraordinare. Pentru că Gabo avea talentul formidabil de a șterge granițele dintre realitate și fantastic.

Practic, îl vezi că e un scriitor uriaș de la prima încercare, un uriaș încă nenăscut. De la „A treia resemnare”, din 1947 (Gabo era născut în 1927, avea pe atunci doar douăzeci de ani...).

Citești aceste texte cu emoție și încântare, vezi un mare scriitor căutând să se nască, bâjbâind în labirintul obsesiilor abia descoperite, dar vezi — vezi! — că merge spre lumină și când va răzbi va deveni orbitor.   

Gabo crește de la o proză la alta, e din ce în ce mai bun și mai sigur pe tehnica lui, pe mijloacele sale stilistice.

Devine, sub ochii uluiți ai cititorilor, cel mai mare scriitor din secolul al XX-lea și poate al tuturor timpurilor. Și ce privilegiu să-i putem revizita începutul...

POWER OFF

• Dacă vrei să înțelegi unde ți se duc banii din taxe și impozite, cei de la Funky Citizens au o provocare pentru tine

• Căutarea dovezilor științifice pentru existența lui Dumnezeu este o înțelegere greșită a credinței creștine

• Chiar trece America printr-o redescoperire a religiei?

• Povestea podului vechi de 200 de ani care a schimbat ingineria la vremea respectivă

• Ce putem învăța din modelul danez de parenting

• Opt dintre cele mai frumoase plaje din lume și 21 de insule unde italienii chiar își fac vacanțele

• 10 videouri cu păsări de la un concurs ornitologic

Bună dimineața!

Contabilicește, săptămâna asta stăm foarte bine pe ieșiri. Avem cele 600 de milioane de euro care ies din țară și merg la Big Pharma. Și Călin Georgescu poate ieși acum din țară. Grindeanu iese de la guvernare. 

Trump se face iar că iese din NATO și o obligă să iasă din scenă pe Pam Bondi, șefa pe Justiția americană și pe dosarele Epstein. În plin război cu Iranul, șeful Statului Major al Armatei SUA și alți doi militari de rang înalt au fost și ei concediați. Ferice de cei care au ieșit din atmosfera asta tensionată.

Avem, însă, și o intrare. Se întoarce acasă coiful dacic. Din păcate, trebuie să returnăm cei aproape 6 milioane de euro primiți ca asigurare. Altă ieșire.

Play the week

1. PSD, imun la sănătate politică

Foto: politicadesanatate.ro

Votul PSD de pe 20 aprilie pentru ieșirea din alianța de guvernare devine doar o formalitate. Grindeanu și ai lui au deja lucrurile aranjate. Planul ar fi să-i dea lui Bolojan un termen de 72 de ore să demisioneze. Premierul a zis deja că nu pleacă. În acest caz, miniștrii social-democrați ar urma să părăsească Guvernul. DNA-ul, în ultima zi de mandat a șefului direcției, i-a dat lui Grindeanu unde-i pică cel mai greu, la corupție.

• Omul lui Grindeanu, arestat. Cristian Anton, șeful Autorității Rutiere Române, a fost arestat preventiv după ce a fost prins cu 500.000 de euro în cutii de pantofi. Banii erau adunați de la candidații care voiau să obțină fără emoții atestatele de pregătire profesională. După ce dădeau banii, primeau și răspunsurile corecte la întrebări. Astfel, șoferi nepregătiți ajungeau să conducă vehicule de zeci de tone. DNA l-a înregistrat pe Anton cum își număra banii în șoaptă. În stenograme se mai aude ceva: „Anton e omul lui Grindeanu.”

• Ce-și dorește Grindeanu. Cristian Anton a fost șeful de cabinet al lui Grindeanu, în perioada în care președintele PSD era ministrul Transporturilor. Cei doi se cunosc de cel puțin 20 de ani, de când erau consilieri locali ai PSD la Timișoara. „Îmi doresc pentru el să fie nevinovat”, a spus Grindeanu. Și să nu toarne, au adăugat glumeții pe rețele. Întrebat când au vorbit ultima dată, Grindeanu a răspuns misterios: „În urmă cu câteva luni, câteva săptămâni”.

• Datori Big Pharma. România trebuie să plătească vreo 600 de milioane de euro către gigantul Pfizer. Povestea a început pe vremea Guvernului Cîțu, când era pandemia în floare. Atunci, s-au comandat vaccinuri în neștire, aproape 30 de milioane, în baza unui scheme europene. Miniștrii Sănătății au fost Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.

• Relaxatul domn Rafila. Când a început marea relaxare, s-a pleoștit și campania de vaccinare. Pfizer a renegociat contractele cu mai multe țări UE, însă Ungaria și România (prin Alexandru Rafila) au refuzat, așa că deal-ul inițial a rămas în vigoare. Cam atunci prindea rădăcini la noi suveranismul antivaccinist. Grindeanu, membru fondator al grupului de WhatsApp „Jos Guvernul!”, încearcă să capitalizeze acest scandal.

2. Realitatea suveranistă

O campanie anti-avort prinde iar avânt în România. Biserica și aliații suveraniști au botezat-o „pentru viață”. Aceiași oameni care se opun educației sexuale în școli au ieșit în stradă cu cruci, icoane și poze cu bebeluși. Mișcarea e susținută inclusiv de instituții publice. De exemplu, Mihai Chirica o laudă pe pagina primăriei Iași. Același Chirica e acuzat că și-a bătut a doua soție până i-a „crăpat capul”.

• DNA, să vină să mă ia! Makaveli, fost candidat la primăria Capitalei, a povestit cu lux de amănunte cum Maricel Păcuraru, patronul Realitatea PLUS, i-a dat bani să se retragă din cursă în favoarea Ancăi Alexandrescu. Nu asta l-a deranjat foarte tare pe Makaveli, ci faptul că, din cei 200.000 de euro promiși prin contract, s-ar fi ales doar cu 10.000. Spune că senatorul Ninel Peia i-a luat 30.000 de euro. Cere DNA-ului să îl audieze și se laudă că are toate dovezile necesare.

• PSD, darnic cu Realitatea. Foarte interesant este și că PSD plătește 60.000 de euro pe lună către postul lui Maricel. Mai ales în contextul în care ANAF tocmai a descoperit suveica prin care familia Păcuraru scapă de unele datorii. Grupul de firme are de plătit statului 259 milioane de lei.

• Legalizarea extremismului. Mișcarea izolaționistă s-a repliat după adoptarea legii împotriva extremismului, aia care nu-i place deloc președintelui. Mai mulți parlamentari din partea dreaptă a Parlamentului propun abrogarea legilor care interzic organizațiile și simbolurile fasciste, rasiste sau xenofobe. „România trebuie să fie un stat în care cetățenii pot vorbi liber (...), fără teamă și fără presiuni ideologice”, scrie în proiectul de lege. „Te înspăimânți de cât de departe poate să meargă exercițiul radical”, a spus istoricul Mihai Demetriade pentru RFI.

3. Înapoi în epoca de piatră

În State, pică pe capete oamenii din spatele lui Trump. Pe lângă Pam Bondi de la Justiție și șefii armatei, cum scriam mai sus, se încălzește și Kash Patel, directorul FBI. Analiștii americani spun că se încearcă astfel o schimbare la față a MAGA înaintea alegerilor din noiembrie, când se votează parte din membrii Congresului. Războiul din Iran rămâne însă război și nu merge strună pentru americani, oricât încearcă Trump să-l poleiască cu niște marketing politic.

• SUA vs. NATO. „Mergeți în Ormuz și luați-vă singuri petrolul! Va trebui să luptați voi înșivă, SUA nu vor mai fi acolo să vă ajute”, a țipat online Trump la țările NATO. Franța, Italia și Spania nu vor avioane americane care atacă Iranul, iar Polonia refuză să le dea americanilor bateria de rachete Patriot.

• Trump vrea tot petrolul. Demiterea șefului Statului Major al Armatei SUA a fost tradusă peste Ocean ca o pedeapsă pentru lipsa de obediență orbească în fața lui Trump. Decizia vine în momentul în care un atac terestru în Iran este tot mai aproape. „Până când vor deschide strâmtoarea Ormuz, (...) îi vom trimite înapoi în epoca de piatră”, a transmis președintele către conducerea Iranului, care o mai fi aia. În spatele fumului declarațiilor haotice rămâne cea pentru Financial Times: „Sincer să fiu, aș prefera să pun mâna pe petrolul din Iran.” În UE se discută deja despre raționalizarea combustibilului.

• Crime legale. Israelul a anunțat că va ocupa o parte din Liban și că cei 600.000 de oameni evacuați nu se vor mai putea întoarce la casele lor. Parlamentul de la Ierusalim a legalizat pedeapsa cu moartea pentru palestinieni. Extremiștii de dreapta au sărbătorit cu șampanie. ONU cataloghează decizia ca pe o crimă de război. 

CAPTURE

Semn de speranță pentru oamenii care au fugit de atacurile Israelului din sudul Libanului. Foto: AP Photo/Emilio Morenatti

FWD. Pe repede-nainte

• Bulai, judecat. Sociologul Alfred Bulai a fost trimis în judecată. Este acuzat că ar fi agresat sexual studente de la SNSPA. Dosarul a fost deschis după investigația celor de la Snoop. Marius Pieleanu, coleg de catedră și acuzații, este în continuare invitat de seamă la postul lui Voiculescu.

• Sector fără păcănele. Consiliul Sectorului 6 din Capitală a aprobat proiectul care interzice sălile de jocuri de noroc în această zonă a Bucureștiului. Ultimul cuvânt îl are însă Consiliul General al Municipiului București. Pe cine pariați?

• Europa Liberă devine arhivă. Marți, 31 aprilie, a fost ultima zi a redacției Europa Liberă, un nume de care se leagă ieșirea din întunericul regimului Ceaușescu. N-a rezistat însă regimului Trump.

• Voturi pe cartofi. Tensiunea crește în Ungaria înainte de alegerile de pe 12 aprilie. O investigație video arată cum partidul lui Orban, creditat jos în sondaje, profită de sărăcia oamenilor pentru a le cumpăra voturile. Prețurile pornesc de la un pui sau cinci kilograme de cartofi. Mulți activiști se tem de fraudarea alegerilor. Ultima carte a taberei Fidesz va fi jucată la începutul săptămânii viitoare: vizita lui J.D. Vance, vicepreședintele SUA, la Budapesta.

O altă formă prin care puteți susține jurnalismul independent făcut de Recorder e prin achiziționarea de produse din shopul nostru. Iar în această perioadă avem lichidare de stoc pentru câteva dintre ele, cu *reduceri care ajung până la 20%.

Doza de optimism

• În trei zile, românii au donat echivalentul a aproape 2 milioane de porții de hrană, în cadrul Colectei Naționale de Alimente.

• O tânără din SUA a devenit medic rezident în același spital în care a lucrat un deceniu ca om de serviciu.

• Un orășel din Irlanda este prima localitate din lume unde întreaga comunitate a convenit să le ofere pre-adolescenților o copilărie fără ecrane.

• Franța folosește panourile de pe marginea drumurilor pentru a-și promova cultura, istoria și identitatea.

• O cercetare în premieră despre anatomia celui mai puțin studiat organ uman. E feminin, deci poate de aceea au întârziat cercetătorii vreo trei decenii.

SHUFFLE. Recomandări

• DE CITIT. Captivați de beneficiile inteligenței artificiale, antreprenorii din San Francisco se lasă transformați de tehnologie, fără să înțeleagă folosul de a se cunoaște pe sine mai întâi. (Recomandare de Alex Enășescu)

• DE CITIT. De ce eșuează națiunile. Originile puterii, ale prosperității și ale sărăciei, de Daron Acemoglu, James A Robinson. Cu ocazia prezenței în România a economistului Daron Acemoglu, pentru a vorbi, săptămâna aceasta, la o primă conferință The Economist la București, m-am întors la cartea lui din 2024 despre ce stă la baza succesului unei țări. Pe scurt, răspunsul stă în a avea instituții incluzive, care să nu lase resursele pe mâna unor elite conectate la puterea politică și administrativă. Pentru noi, românii, volumul explică și lungul start ratat al tranziției de la comunism la democrație și capitalism. Autorii au luat Nobelul pentru Economie pentru munca lor pe tema clădirii instituțiilor și a asigurării prosperității într-o țară. (Recomandare de Alina Mărculescu Matiș)

• DE VĂZUT. Episodul 53 al emisiunii „Ce ne enervează”. Mihai Radu încearcă ultima soluție împotriva politicienilor corupți: blestemele. Vedem săptămâna viitoare dacă s-au prins. Lista blestemată este deschisă de Grindeanu. Urmează Simonis, omul de business, nu politicianul. La final, îl vedem pe pragmaticul Trump care-și bagă fiul în războiul cu Iranul. Doar pe partea economică.

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Lecția am primit-o în Olanda, sunt mulți ani de atunci. Eram la o șezătoare culturală și am fost rugat să enumăr câțiva dintre scriitorii mei preferați. Am enumerat vreo douăzeci și cinci, dintre care doar cinci femei (Virginia Woolf și Aglaja Veteranyi și Hiromi Kawakami și Sei Shonagon și Mariana Enriquez). 

Doamnele din sală, desigur, m-au certat: de ce atât de puține femei, am ceva cu scriitoarele? Nu am nimic, ba dimpotrivă, am încercat să explic. Doar că istoria literaturii a fost la fel de nedreaptă ca istoria însăși, încât până târziu în secolele XIX-XX am avut prea puține scriitoare și prea mulți scriitori.

Astăzi pe lume sunt mai multe scriitoare și, cred eu, scriu mai bine decât scriitorii, dar asta e abia astăzi.

Atunci am rugat, la rândul meu, să mi se dea niște sugestii de lectură, cu siguranță aveam să mă îndrăgostesc și de alte autoare. Așa am ajuns la Toni Morrison, scriitoare afro-americană din Statele Unite ale Americii, nobelizată.

De atunci a devenit una dintre scriitoarele mele preferate. Mi se face des dor de doamna Morrison și atunci iau o carte din bibliotecă și o recitesc.

Așa am ajuns acum câteva săptămânii la „Cântecul lui Solomon”. O carte-cult, care a primit acum patruzeci și nouă de ani National Book Critics Circle Award, învingând în finală cărți de Philip Roth, John Cheever sau Joan Didion (altă mare, imensă scriitoare!).

Am jucat șah, visul meu era să ajung mare maestru internațional. Citesc textele ca pe partidele de șah, mă uit la deschideri, la jocul de mijloc și la finaluri. Toni Morrison este o maestră a deschiderilor. E inegalabilă în arta sa.

Toate cărțile ei încep grozav. „Cântecul lui Solomon” începe cu un bărbat care încearcă să zboare cu aripi din mătase albastră de pe spitalul albilor. A doua zi, pentru prima dată în istorie, în spitalul albilor, se naște un copil de culoare și...

POWER OFF

• Cum se văd ultimii 50 de ani de Apple prin ochii unuia dintre primii angajați ai companiei

• Dacă tehnologia face totul să fie confortabil, poate că avem nevoie de mai multă fricțiune în viața de zi cu zi

• Cele mai bune cărți din 2026, potrivit Pen America Literary Awards, și finaliștii Internațional Booker Prize

• Cum — și de ce — să vorbim cu oameni pe care nu-i cunoaștem

• Cele mai populare trei regiuni din Europa de la finalul anului trecut, conform rezervărilor de pe platforme precum Booking și Airbnb

• Câteva dintre comorile ascunse ale Portugaliei, dincolo de Porto și Lisabona

Bună dimineața!

După lupte grele în coaliție, Guvernul a adoptat ordonanța care plafonează adaosul comercial la carburanți. Mai vedem cât de mult o să și ajute asta, de fapt.

Între timp, o veste clar foarte bună: Legea femicidului a trecut de Parlament și, pe lângă majorarea pedepselor, o schimbare foarte importantă este că acțiunile penale nu vor mai depinde de plângerea din partea victimei sau familiei. Problema e că Nicușor Dan, cel care ar trebui să o promulge, nu pare la fel de încântat.

Play the week

1. Grindeanu e iar de stânga

Foto: Agerpres

Poate ați ratat, dar Sorin Grindeanu și partidul pe care îl conduce s-au făcut din nou de stânga. După ce au scos termenul „progresist” din statut și au făcut ca toate visele la televizor, că ne strică Oana Gheorghiu relațiile cu Donald Trump, acum, liderul PSD constată că „forțele de dreapta pierd teren” și că Europa are „o încredere tot mai mare într-o agendă social-democrată modernă”.

• Amenințarea lui Bolojan. Premierul a descoperit în sfârșit băieții deștepți din energie. A durat ceva, vreo 10 luni de guvernare. Întâi a pus biciul austerității pe mame, pensionari, profesori și oameni cu dizabilități. Acum spune că va face cunoscute în aprilie numele celor care fac profituri enorme din vânzarea de „hârtii, idei și lucruri blocate tot de ei”. În plus, ar urma să apară și o reglementare care „îi va face să piardă 20% din valoarea investițiilor pe care le-au blocat”. Ok, ne zice Bolojan nume, dar cum ar fi să apară și niște dosare DNA cu numele astea?

• Coaliție cu termen de valabilitate. De ce vor apărea numele băieților în aprilie? Poate pentru că PSD s-a consultat și a decis să se mai consulte o dată pe 20 aprilie dacă mai rămâne la guvernare. Liberalii spun că nu renunță la Bolojan, orice ar fi. Reacția PSD a fost că, de fapt, PNL vrea cu AUR la guvernare. Grindeanu i-a pârât pe liberali și la Bruxelles. „Credem că recentele semnale de apropiere dintre PNL și AUR reprezintă o aventură politică iresponsabilă, care amenință viitorul european al României!”, a transmis liderul PSD la reuniunea socialiștilor de pe continentul nostru.

• Sindicatele, pe busy la OUG. Toată lumea a fost de acord cu urgența OUG-ului pentru plafonarea prețurilor la pompe. Aproape toată lumea. Sindicatele au boicotat discuțiile cu Guvernul și patronatele pe tema acestei ordonanțe. Motivul invocat de confederațiile sindicale: ne pare rău, la ora aia noi avem întâlnire cu Grindeanu.

2. Cine câștigă când tot globul pierde

Este din ce în ce mai evident că unul dintre principalele motive pentru declanșarea războiului din Iran este să mai facă niște băieți bani. Mai exact, bani mulți. Familia Trump a investit 750 de milioane de dolari în industria de drone militare fix înainte de începerea războiului. Apar tranzacții cel puțin suspecte pe piața petrolului înaintea unor anunțuri importante postate de Trump pe rețeaua lui. Noile bancnote de 100 de dolari vor purta semnătura președintelui.

• Negocieri în oglindă. Dacă următoarele paragrafe nu prea au sens, nu e vina noastră. Trump spune că a câștigat războiul din prima oră, apoi cere ajutorul NATO, zice că-i va ține minte pe aliații care nu l-au ajutat când, de fapt, nu avea nevoie de ajutor. Președintele SUA se laudă cu negocieri în care Iranul îl roagă să încheie războiul. Dar Iranul transmite că Trump negociază singur. Pentagonul spune că inamicul nu mai are de niciunele. Militarii din bazele americane bombardate stau în hoteluri acum. 

• Ultimul ultimatum. Președintele american a lansat trei ultimatumuri către Teheran pentru deblocarea strâmtorii Ormuz. Cum se apropia unul de final, Trump îl prelungea. Bursele au reacționat imediat. Ultimul termen: 10 zile. În timpul ăsta, mii de parașutiști americani sunt trimiși în Orientul Mijlociu. Scenariul unei invazii terestre devine astfel tot mai posibil, iar Trump anunță că vrea un acord cu Iran înaintea alegerilor intermediare din noiembrie. Asta după ce spusese că războiul este o excursie care va dura câteva săptămâni.

• SUA fură arme din State. Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite se pregătesc să intre direct în conflict. Momentan, Rusia și Ucraina au o implicare mai mare. Moscova trimite drone modernizate la Teheran, iar alte țări din zonă primesc ajutor din Ucraina pentru doborârea lor. Nu știm dacă are vreo legătură sau nu, dar Pentagonul vrea să trimită în Orient armele rezervate pentru Ucraina, plătite deja de Uniunea Europeană. Practic, un furt. Dar nici Zelenski nu se lasă așa ușor. Văzând cât câștigă Putin de pe urma războiului din Orient, a distrus cu drone 40% din capacitatea de export de petrol a Federației Ruse.

• Ce mai vrea Israel. Papa condamnă războiul din Iran și spune că și-ar dori interzicerea bombardamentelor aeriene. Semiluna Roșie din Iran anunță că 85.000 de obiective civile au fost atacate de SUA și Israel. Printre sutele de civili uciși se numără și cele peste 150 de eleve din școala bombardată de americani. Israelul cere ONU să condamne atacurile asupra civililor lansate de Iran. Cine poate uita cei 60.000 de copii uciși sau mutilați de Israel în Gaza? Dar Israelul mai vrea ceva. O bucată din Liban. Și nu una mică.

• Trump, reprezentat de un democrat. Odată cu războiul din Iran, Trump a ajuns la o cotă de susținere de 36%. Districtul din care face parte locuința lui, din Mar-a-Lago, tocmai a fost câștigat de un democrat, în cadrul unor alegeri locale. Președintele a votat prin poștă — altfel, un sistem de vot despre care spunea că este echivalent cu „frauda”. 

3. Corupție fără stăvilare

Vezi cea mai recentă investigație a colegului Alex Nedea și te apucă sentimentul ăla de revoltă amestecat cu neputință care ne încearcă tot mai des. Nu-ți vine să crezi că există politicieni care mint în față oameni îndurerați pentru a câștiga electorat, dacă nu și bani.

• Același Ciolacu. Materialul de pe Recorder arată negru pe alb cum localități în care mor periodic oameni din cauza inundațiilor sunt sărite de la programele de investiții ale Apelor Române. La începutul investigației, îl vedem pe Marcel Ciolacu, aflat în campanie electorală, la sinistrații din județul Galați. O bătrână îi spune că a fost inundată de trei ori și primește promisiuni și mângâieri de la premier. Lucrări la râul din zonă nu s-au făcut niciodată. S-au făcut însă în Buzău — județul lui Ciolacu —, pe un râu care n-a pus niciodată oamenii în pericol.

• Nu știu. Două momente total diferite transmit cumva același lucru. În primul îl vedem la bustul gol pe paznicul unui șantier care răspunde speriat la întrebările lui Alex Nedea. În al doilea o vedem pe directoarea de investiții de la Apele Române. Are privirea paznicului atunci când este întrebată de ce nu s-au făcut lucrări pe un râu care a luat șapte vieți în 2024. Răspunsul: „Nici nu știu cum să vă răspund”.

CAPTURE

În caz că am uitat, cam așa arată un protest adevărat. În Praga, sute de mii de oameni au ieșit în stradă pentru a denunța regresul democratic, influența oligarhilor și posibila imitare a legilor rusești. Foto: EPA/Agerpres

FWD. Pe repede-nainte

• Televiziunea poporului, din banii poporului. A fost o săptămână foarte grea pentru Realitatea PLUS, autointitulata televiziune a poporului. ANAF a descoperit suveica de firme prin care familia patronului se hrănea din banii poporului. Postul a pierdut și procesul cu activistul Radu Hossu. În plus, emisia Realitatea va fi oprită pentru a nu știu câta oară de CNA. De data asta, trei ore, pentru că a încălcat legea în 26 de emisiuni din 28.

• Lia nu se lasă. Înalta Curte a Liei Savonea l-a scăpat pe Sorin Ovidiu Vântu de plata a trei milioane de dolari. Procesul fostului mogul a durat nouă ani. Tot săptămâna asta, Savonea a suspendat comisia pentru revizuirea legilor justiției, o comisie care nu mai funcționa însă de o lună. 12 proiecte de lege pentru reforma Justiției au fost depuse deja.

• Ministrul trădării. Presa din State a descoperit că ministrul de Externe maghiar este trădător. Péter Szijjártó l-a sunat pe Lavrov de mai multe ori în timpul reuniunilor UE pentru a-i oferi informații. Ministrul maghiar a negat întâi dezvăluirea, apoi s-a aliniat cu Lavrov, care întreba de ce sunt ascultate telefoanele, pentru ca, într-un final, Guvernul de la Budapesta să dea vina pe presă.

• Educație digitală, cu Melania și Mirabela. Summit-ul Melaniei Trump, dedicat educației digitale a copiilor, seamănă cu o petrecere pentru câini organizată de hingheri. Soțul dânsei ceartă pe oricine vrea reguli pe rețelele sociale și a desființat Departamentul Educației. Războiul lui din Iran a ucis sute de copii. La eveniment a mers și Mirabela Grădinaru, partenera președintelui nostru, cel care n-a scos un cuvânt atunci când Bolojan se juca de-a măcelarul cu Educația.

• Două decizii istorice ar putea schimba practicile rețelelor sociale. Meta lui Zuckerberg a fost găsită vinovată într-un caz de exploatare sexuală a copiilor. Tot zilele astea, aceeași Meta, dar și Youtube au pierdut un proces civil în care erau acuzate că produsele lor au fost proiectate să creeze dependență și nu au generat avertismente în sensul ăsta.

Doza de optimism

• Un raport despre ce putem învăța de la orașele care au reușit să reducă semnificativ poluarea în ultimii 15 ani.

• Numărul deceselor provocate de cancer în Marea Britanie a ajuns la un minim istoric, în mare parte datorită testelor de screening.

• Un software AI care poate fi integrat în ochelari smart a câștigat un premiu pentru tehnologii care pot ajuta persoanele cu demență.

• Unde se află cele mai înflorite magnolii din București la început de sezon.

SHUFFLE. Recomandări

• DE CITIT. Statul român nu s-a uitat niciodată la ce înseamnă cu adevărat revenirea unei mame (sau a unui tată) la locul de muncă după concediul parental. (Recomandare de Alina Mărculescu Matiș)

• DE ASCULTAT. Mini-seria „How reading made us” (Cum ne-a format cititul), din cadrul podcastului Understand, al BBC Radio 4. Într-o vreme a reel-urilor și a atenției pierdute, o conversație așezată (au apărut deocamdată două din cele trei episoade) despre cât de mult pierdem când nu mai avem răbdare să citim. (Recomandare de Alina Mărculescu Matiș)

• DE VĂZUT. „Louis Theroux: Inside the Manosphere”, un documentar care pătrunde în lumea influencerilor care alimentează fenomenul masculinității toxice din mediul online. (Recomandare de Mihai Voinea)

• DE VĂZUT. Episodul 11 al emisiunii „Politică la minut, by Recorder”, în care Răzvan și Vlad analizează cum vor schimba noile tehnologii piața muncii. Întrebarea la care încearcă să răspundă este: Va lăsa AI-ul milioane de persoane fără locuri de muncă, declanșând o luptă pentru supraviețuire, sau noile tehnologii ne vor aduce mai multă bunăstare și vor crea un viitor în care munca asiduă nu va mai fi necesară?

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Povestesc: încep fiecare an purtând ceva roșu asupra mea, mai exact pașaportul. Și mai încep anul și citind câteva pagini, chiar în noaptea de revelion, pentru a avea spor la lectură tot anul.  

Acest an, l-am început recitindu-l pe Leonard Cohen. Știu că Leonard Cohen mai mult se reascultă. Dar...

Marele poet canadian și universal nu a fost doar un mare poet. A fost și un prozator excelent.

Am recitit, așadar, „Joaca preferată”. Este cartea cu care Cohen s-a prezentat lumii ca romancier. O operă de tinerețe, profund autobiografică.

Nu este o carte perfectă — câte cărți perfecte sunt pe lume? Dar, din când în când, o excepțională poetică traversează frazele lui Cohen și o salvează. Are pasaje de o frumusețe care îți taie răsuflarea.

Eroul lui Cohen este Lawrence Breavman, care trăiește drama celui de-al Doilea Război Mondial și patimile evreilor de departe, din Canada, fiind, deci, la adăpost. Cruzimea jocurilor copilărești este aici impresionantă.

La Cohen impresionează chiar această dorință feroce, aș numi-o profund evreiască, a unui adevăr integral.

Cât despre japonezi și nemți, ei „erau niște inamici pe cinste (...) începuseră războiul, fiindcă așa le era firea. (...) Și mai presus de orice torturau. Ca să obțină secrete, ca să facă săpun, ca să învețe minte orașele de eroi. Dar torturau mai ales de plăcere, fiindcă așa le era firea”. Așa că și puștii evrei ai lui Cohen se vor juca îndelung de-a tortura.

Cartea marelui poet canadian este, așadar, și un avertisment cu privire la nebunia mereu repetabilă a lumii.

Am citit-o, atent și înspăimântat, luând aminte. Fiindcă Leonard Cohen, dincolo de poeme, muzică și romanele sale, a fost un profet.

Și ca orice profet adevărat, el a văzut viitorul fiindcă a înțeles bine trecutul și și-a îndurat epoca.

POWER OFF

• O plimbare din centrul Parisului către una dintre suburbii arată cum s-a transformat capitala Franței în ultimul deceniu

• Ce efect a avut interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 16 ani, la trei luni de la adoptarea măsurii

• Deși Gen Z este cea mai conectată generație, tot mai mulți tineri se simt singuri și izolați

• Timpul petrecut cu persoane dificile ne îmbătrânește mai repede

• Sfaturi pentru cei care vor să se apuce de alergat la vârstă mijlocie

• O galerie foto de la „Oscarul felinelor”, care a avut loc la București weekendul trecut

Bună dimineața!

Lumea pare acum o partidă de șah jucată de specialiști în table, în cel mai bun caz. Avem și lideri care se scobesc cu nebunii în urechi și vor să joace doar cu albele.

Declarațiile săptămânii vin de la președintele neales al României și de la cel ales al SUA. Georgescu spune că a cerut bani de la fugarul Ghiță doar ca să fie sigur că nu-i primește. Trump se jură că a cerut ajutorul țărilor europene în Iran doar ca să nu-l obțină. Se vor face filme. Genul programului: comedie horror.

Play the week

1. Buget avem, bani ne mai trebuie

Foto: Agerpres

Legea bugetului a trecut de Parlament. Până să ajungem aici, am fost martori la trădări suprapuse, urlete și jigniri cum rar am mai auzit. Consens a fost doar când s-a mărit bugetul SRI cu 14 procente și s-a suplimentat cu 27 de milioane de euro suma pentru biserici.

Până la urmă, a trecut și pachetul de solidaritate al lui Grindeanu. Banii pentru cei vulnerabili vor veni din sumele alocate pentru magistrați. Show-ul Liei abia a început.

• Pachețelul de primăvară al PSD a fost mărul discordiei în dezbaterile pe buget. Un miliard de lei a cerut Grindeanu, fără să indice o sursă din care să fie luat. La comisii, social-democrații se bazau pe voturile AUR, dar partidul lui Simion a întors armele, s-a abținut de la vot și un amendament important a picat. Supărare mare, vă dați seama. Grindeanu și-a amintit apoi că e în coaliția de guvernare. S-a consultat cu partenerii și au găsit soluția.

• Lia vs. soluția. Miliardul va fi luat din fondurile rezervate magistraților care au câștigat în instanță mărirea salariilor. Practic, ei și-au mărit singuri lefurile. Jurnalistul Ionuț Stănescu a descris acest fenomen revoltător, într-un explicativ video Rise Project. Lia Savonea a reacționat imediat. Crește salarii, amenință Guvernul cu procese și se vorbește deja despre sesizarea Curții Constituționale. Și iar ajung magistrații să decidă ce se întâmplă cu banii colegilor. Pe la colțuri, politicienii discută cu teamă și despre reacția DNA-ului în povestea asta.

• Mai vedem. Despre adoptarea bugetului pe 2026 s-a spus încă de la finalul anului trecut că este începutul sfârșitului pentru aventura lui Bolojan la Palatul Victoria. La întrebarea dacă rămânem cu același prim-ministru, președintele Nicușor Dan a răspuns enigmatic: „Sper să continue la fel, dar mai vedem”.

• Primul 10 perfect la pompe. Conflictul din Orient a umflat prețurile carburanților și în țara noastră, chiar dacă avem petrol românesc și ceva rezerve dosite pentru situații de genul ăsta. ANAF a intrat timid în benzinării. Știm deja că scumpirile la pompe se traduc imediat prin scumpiri peste tot. La nivel european, se discută despre plafonări pe termen scurt. Până atunci, România a început să exporte cereale în China.

2. Război de distracție

Avioanele SUA din România au pornit în prima misiune în Iran. Teheranul ne-a transmis că asta „echivalează cu participarea la agresiunea militară” împotriva lor. Războiul despre care Trump spunea că a fost câștigat încă din prima oră pare departe de final. Departamentul Apărării de la Washington a mai cerut 200 de miliarde de dolari pentru continuarea conflictului. O zi de război îi costă pe americani cam două miliarde.

• Blocajul strâmtorii Ormuz este principala problemă a cuplului războinic Trump-Netanyahu. Președintele american a cerut ajutorul statelor NATO. În caz contrar, „NATO va avea un viitor foarte rău”, a amenințat Trump. „Oricum, nu aveam nevoie de ajutor”, a reacționat el isteric după ce a fost refuzat. Până la urmă, România, alte cinci state europene și Japonia au anunțat că vor ajuta la eliberarea strâmtorii, dar nu au precizat cum o vor face. Macron a explicat că trimite vase militare când „situația se va calma”.

• Probleme în cuplu. Israelul a bombardat cel mai mare zăcământ de gaz din lume, aflat în Iran. Teheranul a răspuns cu un atac asupra instalațiilor energetice din Qatar, iar Trump s-a simțit trădat de prietenul Netanyahu. A spus că nu știa despre planul Israelului. Informația a fost imediat contrazisă și de partener, și de presa americană.

• Război de distracție. Directorul Centrului Național Antiterorism al SUA a demisionat și a lăsat un „bilet de adio”. A transmis că „Teheranul nu reprezintă niciun pericol iminent pentru SUA. Am început acest război din cauza presiunilor exercitate de Israel”. Și Tulsi Gabbard, șefa serviciilor de informații, a zis că Iranul nu a încercat să repornească programul nuclear după bombardamentele americane de anul trecut. Până și Netanyahu spune că Iranul nu mai poate „îmbogăți uraniul și nici să producă rachete balistice”. Atunci de ce mai e război? Doar de distracție?

• Trump „onorează” și Cuba. Liderii Teheranului sunt uciși pe bandă rulantă. Cum apare unul nou, cum îl găsește Mossadul. Negociază, dacă mai ai cu cine. Unul dintre principalii mediatori din Orientul Mijlociu, ministrul de Externe din Oman, a renunțat la limbajul diplomatic. Spune că SUA și Iran erau aproape de acord înainte să înceapă bombardamentele și că Trump a pierdut controlul asupra politicii externe. Parcă dinadins a anunțat președintele american că „va avea onoarea de a lua Cuba”.

• Trump cucerește România. Economic. Familia Trump vrea să construiască un teren de golf și un complex imobiliar lângă celebrul ghetou Pata Rât, din Cluj. În paralel, municipalitatea din Cluj-Napoca a acordat deja avizul de urbanism pentru un Trump Tower de 30 etaje. Urmează cel din Capitală.

CAPTURE

Surpriză la un turneu de golf din Australia. Foto: EPA/Agerpres

FWD. Pe repede-nainte

• VIP-uri cu locuințe sociale. Jurnaliștii Buletin de București ne arată, într-o investigație video, cum au ajuns politicieni de prim rang, angajați ai primăriei, cântăreți sau vedete de televiziune să beneficieze de locuințe sociale. Multe dintre ele sunt amplasate în centrul Capitalei.

• Lazurca nu vede rușii. Consilierul președintelui a declarat pe un ton zeflemitor că nu există niciun filon pro-rus în interiorul statului român. Vorba suveraniștilor, lasă poveștile și hai cu raportul ăla despre anularea alegerilor.

• Webchat cu fluierul. Rusia primește internet cu porția, iar principalele aplicații de mesagerie sunt blocate constant. Dughin, ideologul lui Putin, propune ca vara să fie oprit complet internetul și oamenii să comunice „fluierând sub ferestre”.

• Mărturisirea lui Piedone. Cristian Popescu Piedone a recunoscut că a condus timp de 10 ani fără permis. A avut, totuși, grijă să facă mărturisirea după prescrierea faptelor. Fostul edil a obținut până la urmă permisul în Argeș: cinci categorii într-o zi.

• Știri aproape sportive. Răzvan Burleanu a obținut al patrulea mandat la conducerea FRF după ceva ce a semănat cu un congres PCR. A ținut un discurs de 40 de minute și, la final, a propus ca rivalul să nu mai vorbească și să se treacă direct la vot. Contracandidatul a încercat să scoată câteva cuvinte, dar a fost oprit de bodyguarzi. Se poate și mai rău: câștigătoarea Cupei Africii a fost schimbată la două luni după finală.

Doza de optimism

• Cea mai mare retrospectivă Brâncuși din Germania, prima organizată după 50 de ani, a fost deschisă la Berlin.

• Echipa Quantum Robotics de la Liceul Internațional de Informatică București s-a calificat la Campionatul Mondial de Robotică, care urmează să aibă loc în SUA, la Houston.

• De Ziua Internațională a Fericirii (20 martie), zeci de copii din corul Cantus Mundi le-au oferit călătorilor cu metroul o frumoasă pauză din graba lor de dimineață prin Capitală. Au susținut un mic concert în pasajul de la Piața Unirii, unul dintre cele mai aglomerate puncte din oraș.

• O femeie din SUA, căreia un bătrân de 78 de ani i-a livrat un colet, a strâns peste jumătate de milion de dolari pentru a-l ajuta să se pensioneze.

SHUFFLE. Recomandări

• DE CITIT. Un fotograf ucrainean a adunat o colecție uriașă de filme negative foto din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.

• DE CITIT. Un mic sat din Siria, Maaloula, este unul din puținele locuri din lume în care s-a păstrat limba aramaică, vorbită de Iisus Hristos.

• DE VĂZUT. Interviul realizat de colegul Filip Standavid cu jurnalista Carmen Gavrilă, specializată în problematica Orientului Mijlociu. Vorba cuiva din comentarii, o conversație de predat la ora de istorie.

• DE VĂZUT. Episodul 52 al emisiunii Ce ne enervează, în care jurnalistul Mihai Radu ne spune ce-l enervează la președintele ales, dar și la cel neales. Apoi, se uită speriat cum ne salvează iar PSD. Lăsați-ne, că încă nu ne-am revenit din ultima salvare!

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Cartea a fost recompensată cu Premiul Goncourt în 2017. O găsesc esențială. Pentru că arată cum s-a ajuns la atrocitățile regimului nazist. Pe ce lașități s-a întemeiat lumea criminală a lui Hitler. Cine au fost pionii. Cum au trădat – pentru mai mulți bani – industriașii. 

În urma acestei lecturi (cartea nu e nici roman, nici simplă relatare istorică, ci o specie hibrid al cărei nume nu contează, contează că povestea este adevărată), am decis și ce companii voi evita pentru totdeauna (sunt multe și însemnate!).

Înainte să fie despre ideologie, și nazismul a fost tot despre bani. Naziștii n-au fost doar criminali, au fost și bandiți.

E o carte bine scrisă, de un autor care nu își pierde busola morală. Portretele pe care le întâlnim aici – de la cancelarul laș al Austriei la Chamberlain și Ribbentrop și marii patroni nemți de acum o sută de ani – sunt extraordinare.

Ziua în care nemții au intrat în Austria este redată dintr-o perspectivă excepțională.

Tot ce face Vuillard în acest volum este important. Există, firește, cărți care se citesc de plăcere și există cărți pe care le citim fiindcă avem mare nevoie de ele. „Ordinea de zi” reușește miracolul să fie și una, și alta.

Iar asemănările cu lumea de azi, gata să se prăbușească în tehno-fascism, sunt teribile. Să luăm aminte! Vuillard este un scriitor de neocolit.

POWER OFF

• Cum a devenit Polonia una dintre primele 20 economii la nivel mondial

• Un jurnalist american, despre ce ar fi vrut să știe înainte să cumpere o mașină electrică

• Una din top 10 interogări pe Google în România este cum creștem copii puternici mental

• Ce poți face dacă te trezești frecvent în mijlocul nopții

• Ce job-uri sunt mai bine protejate sau, dimpotrivă, amenințate de inteligența artificială

• 10 lucruri de știut pentru turiștii care ajung în Japonia

Bună dimineața! Începem ediția cu veștile bune:

1. O să facem drone cu ucrainenii, din ălea bune, de care vrea și Trump.

2. Nicușor Dan a anunțat că merge la Summitul B9, din mai. Noroc că e la București și nu trebuie să umble „teleleu”.

3. Președintele nu mai râde când se discută subiecte sensibile.

4. Cristina Chiriac, șefa DNA Iași care se vrea procuror-general, a fost respinsă de secția de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.

Play the week

1. Revin americanii, dar au treabă în Iran

Foto: Agerpres

La începutul războiului din Iran, Nicușor Dan spunea că nu vom fi afectați și că nu e nevoie de CSAT. Nici când a deschis Macron umbrela nucleară nu a cerut întrunirea Consiliului Suprem de Apărare a Țării. A avut nevoie Trump de bazele de la noi și iată că s-a făcut CSAT a doua zi.

• Defensiva americană. Nicușor Dan spune că Washington-ul va trimite la noi avioane cisternă și echipamente defensive, plus câteva sute de militari americani. Explicația președintelui pare mai mult pentru conducerea iraniană. Altfel, pentru noi, „nu este niciun fel de risc suplimentar”, a adăugat Nicușor Dan. Iranul are, totuși, rachete care pot ajunge până în România. Zilele trecute, ambasadorul Emiratelor Arabe Unite la ONU spunea și el că bazele americane de pe teritoriul țării lui sunt „defensive” și că nu înțelege de ce au fost atacate de Teheran.

• Mai ține cineva cu UE? Decizia CSAT de a permite folosirea bazelor de la noi pentru războiul din Iran a trecut și prin Parlament. Cu ocazia asta, am aflat că aleșii noștri sunt împărțiți în două. „Este o zi în care vedem cine ține cu Trump și cine ține cu Putin”, a spus de la prezidiu USR-istul Alexandru Dimitriu. Simion și ai lui au refuzat să voteze: „Nu avem garanția că scopul și intențiile sunt doar defensive”, declara cel care tăia tortul în forma Groenlandei la Washington. Tot el îl lăuda deunăzi pe Trump pentru noul lui concept de „pace prin forță”.

• Faza pe bani a războiului. Prețul petrolului a crescut și crește din cauza blocadei din strâmtoarea Ormuz. Se vede și la pompele din țara noastră. Prima săptămână de război i-a costat pe americani cel puțin 11,3 miliarde de dolari. În schimb, rușii au câștigat mai bine de șase miliarde de euro. Trump a ridicat interdicția Moscovei de a vinde petrol pe piața internațională. Și, uite așa, un război împotriva aliatului lui Putin scoate Rusia din criză.

• Excursionistul. Trump declară că războiul din Iran e o excursie scurtă și că nu prea mai are nimic de bombardat. Israelul mai găsește, totuși, câte ceva. Serviciile americane îl contrazic însă pe președintele SUA și spun că regimul de la Teheran încă se ține bine. Nu mai vedem protestele masive de acum câteva luni. Sprijinul populației pentru americani a scăzut, mai ales după uciderea a peste 150 de fetițe cu o rachetă Tomahawk. Administrația MAGA încearcă să ignore subiectul, oficialii spun că investighează. S-a ajuns la punctul în care Trump sugerează că, de fapt, Iranul e cel care a lansat racheta americană către școala de fete.

• Drone ucrainene made in Romania. România și Ucraina vor produce drone în țara noastră, conform unui acord semnat de Zelenski și Dan la București. Proiectul face parte din programul SAFE, cel în care se înfig deja celebrele firme de apartament. Vizita președintelui ucrainean este un semnal important, mai ales că, în ultima perioadă, a părut că susținerea noastră pentru Ucraina a șubrezit.

2. Turul doi, cu Florența și Voineag

Săptămâna asta, procurorii din Consiliul Superior al Magistraturii au audiat propunerile Ministerului Justiției pentru marile parchete. Principala concluzie este că au respins-o pe Cristina Chiriac, șefa DNA Iași, cea care vrea să devină procuror-general. Pare că CSM i-a cam dat peste nas președintelui, care ne spunea că are de 100 de ori mai multe informații decât noi, cetățenii.

• Nimic de reproșat. Chiriac a părut un elev care nu a învățat nimic tot anul și a venit să dea proba orală la BAC, cu speranța că îi va pica ceva ce știe. A picat dumneaei, cu cinci voturi împotriva numirii, singurul pro fiind al Ministerului Justiției. Șefa DNA Iași a fost întrebată dacă a ținut la sertar dovezile care îl incriminau pe Cornel Onilă, fostul episcop al Hușilor, aflat acum după gratii pentru viol, agresiune și șantaj. „Decizia a fost conform legii și raportat exclusiv la probatoriul existent în acel dosar”, a fost răspunsul rece al Cristinei Chiriac. Ea a adăugat că nu are ce-și reproșa în acest caz. Un referat DNA Iași din 2019 găsea, însă, motive. În fine, despre milionul de euro apărut în declarația ei de avere a spus că a fost o „eroare de redactare”.

• Blocaj la Voineag și Florența. Celelalte două nume controversate de pe listă sunt Marius Voineag și Alex Florența. Primul este actualul șef DNA, care și-a dori să fie adjunctul procurorului general. Al doilea este procuror-general și candidează pentru fotoliul de adjunct la DIICOT. După ambele interviuri, votul CSM a fost 3-3, așa că se face un fel de turul doi, în termen de 30 de zile.

• Cum s-a repliat sistemul. Avizul CSM este doar consultativ. Cântărește totuși destul de greu, mai ales că Nicușor Dan, cel care are decizia finală, este presat și de societatea civilă să-i respingă pe Voineag, Florența sau Chiriac. Aici a cântărit mult și documentarul Recorder „Justiție capturată”. Colegii Andreea Pocotilă și Mihai Voinea au realizat un explicativ despre felul în care s-a repliat sistemul după materialul nostru. Inspecția Judiciară îl cercetează acum pe magistratul Laurențiu Beșu pentru dezvăluirile făcute în documentar. Un judecător CSM cere listele cu cei care „au aruncat cu pietre” în sistem.

• S-a mai prescris ceva. În timpul ăsta, mogulul media căzut în dizgrație Adrian Sârbu a scăpat de un dosar de evaziune în valoare de patru milioane de euro. Faptele lui s-au prescris, normal.

• Bătrânii lui Negoiță și marea. Părinții pensionari ai lui Robert Negoiță și-au cumpărat o vilă de 28 de milioane de euro și un restaurant pe o plajă din Italia. Fiul lor, primarul Sectorului 3, are cea mai mare datorie din țară către ANAF: 273 milioane de lei

CAPTURE

Un sportiv american se bucură la finalul probei de Super-G, de la Jocurile Paralimpice de Iarnă din Italia. Foto: EPA/Davide Garbelli

FWD. Pe repede-nainte

• Proiectul de buget pentru 2026 a fost în sfârșit publicat. SRI primește cu aproape 14 procente mai mult decât anul trecut. Bolojan ne spune că avem o abordare simplistă când observăm creșterea. Oricum, Grindeanu promite că va face bugetul ferfeniță la comisii. 

• PSD, fără rușine. Grindeanu a mințit din nou când ne-a promis că va desecretiza contractele cu presa. În timpul ăsta, Titus Corlățean și-a depus candidatura pentru funcția de secretar general adjunct al Consiliului Europei, instituție care apără libertățile și minoritățile. „Eu refuz să legalizez păcatul în România”, spunea Corlățean în preajma referendumului pentru familie. 

• PSD și AUR, vot soroșist. AUR a votat împreună cu PSD amânarea numirii noului Avocat al Poporului. Practic, cele două partide care dau vina pe bătrânul Soros pentru orice problemă din lume au votat pentru păstrarea în funcție a Renatei Weber. Ea a condus timp de 10 ani Fundația Soros în România. 

• Mama Rusia, tata american. Rușii și americanii și-au dat mâinile pentru susținerea lui Viktor Orban la alegerile de luna viitoare din Ungaria. Și UDMR-ul îl sprijină pe actualul premier. Inamicul lui Orban este acum Ucraina, dar Zelenski nu rămâne dator. Ultimul sondaj arată un avans de 14 procente al opoziției față de partidul actualului premier. 

• Barometrul urii. Premierul Spaniei anunță lansarea unui instrument împotriva polarizării pe rețelele sociale. Pedro Sanchez spune că va „măsura prezența, evoluția și amploarea discursurilor de ură pe platformele din Spania”. Acesta vrea să forțeze rețelele să repornească mecanismele de control care au dispărut odată cu venirea lui Trump la Casa Albă.

Doza de optimism

• Fundația Conservation Carpathia a adus 25 de exemplare de vulturi suri în zona Făgăraș, la 70 de la dispariția speciei din România.

• Un băiețel de patru ani din SUA s-a prezentat la spital neînsoțit, pentru o intervenție la inimă. După ce a aflat povestea lui, medicul care i-a făcut anestezia l-a adoptat și l-a primit în familia ei.

• Valea Morții, unul din cele mai uscate locuri de pe Pământ, a fost împânzită de flori sălbatice pentru prima dată în ultimii 10 ani.

SHUFFLE. Recomandări

• DE CITIT. The Steve Jobs Archive a lansat două volume de sfaturi pentru tineri creatori de la personalități din mai multe domenii creative.

• DE CITIT. Un mister care a dat bătăi de cap zeci de ani: cine este Banksy, artistul din spatele celebrelor graffitiuri cu mesaje politice și sociale? O anchetă ($) a agenției internaționale de știri Reuters, publicată recent, rezolvă enigma. Investigația te plimbă dintr-o localitate bombardată în Ucraina până pe acoperișul unei clădiri din New York, unde Banksy a fost prins de poliție, acum mulți ani. Și nu, nu este cine ne-am fi așteptat.

• DE VĂZUT. Pentru a avea o imagine mai clară despre războiul din Iran, vă recomandăm episodul „Cum au furat Statele Unite Orientul Mijlociu”, realizat de Johnny Harris în urmă cu cinci ani.

• DE VĂZUT. Episodul 10 al emisiunii „Politică la minut by Recorder”, în care Vlad Adamescu și Răzvan Petri analizează principalele probleme care stau în calea marilor reforme, dar și de ce ar avea nevoie România să ajungă în sfârșit „o țară ca afară".

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Scrisă, din loc în loc, în limbajul mai arid al lucrărilor academice, pentru că asta și este, „Maradona. Un studiu sociocultural" rămâne totodată cea mai complexă carte pe care o puteți citi despre fenomenul Maradona.

Volumul coordonat de Pablo Brescia și Mariano Paz, tradus din limba engleză de Florin Tudose, a fost publicat în română la Editura Vellant, cu un cuvânt înainte de  Pompiliu-Nicolae Constantin.

E o carte în care Maradona e întors pe toate părțile: fotbalistul, mitul, eroul, zeul, drogatul, antrenorul, omul prăbușit. Maradona pe teren, campion al Italiei, campion mondial, personaj de romane, filme, seriale și picturi murale, muza marilor muzicieni populari și artist fără granițe. Maradona ca icoană. Biserica lui Maradona. Maradona, poetul cu o mie de fețe. Lacrimile unui Dumnezeu care nu a încetat niciodată să fie copil. Corul detractorilor.

Maradona în Argentina, în Napoli, în Spania, în Mexic, în Marea Britanie, în toată lumea și în eternitate. Un studiu sociocultural încântător, care explică furia, căderile, driblingurile, opțiunile politice și magia lui Maradona.

O carte care face pace între golul secolului și mâna lui Dumnezeu și analizează cu rigoare și farmec poate cea mai frumoasă poveste din a doua jumătate a secolului XX. O carte cât o epocă. O carte cât un univers.

Maradona, butoiașul atomic. Maradona cosmicul, prea mare pentru planeta noastră mică și albastră. Maradona omul liber, rebel, genial și fără minte. Maradona, care s-a făcut tuturor totul. Și cenușa unei mari iubiri. O carte echilibrată despre o pasiune vulcanică. O carte care rămâne: Maradona și lumea pe care a schimbat-o.

POWER OFF

• 30 de statistici îngrijorătoare despre generațiile recente de copii

• Un eseu personal despre experiența transformatoare a unui jurnalist care a devenit tată

• „Wellness-ul vikingilor”: trecerea din saună direct în apa rece ca gheața devine tot mai populară și în afara țărilor scandinave

• Cum să depășești teama de a face conversație

• TimeOut a publicat lista anuală a celor mai bune 50 de orașe din lume

• Cinci dintre cele mai așteptate trasee de drumeție care se deschid în 2026

Bună dimineața!

Am ajuns în faza în care cei mai puternici oameni ai lumii decid cum trebuie condusă fiecare țară. Nu contestă nimeni că regimul din Iran e rău, dar ce facem când tartorii globului se vor comporta ca răposatu’ Khamenei sau mai rău? Ce se întâmplă acum miroase a război mondial cu marketing de război sfânt.

Newsletterul Recorder împlinește în curând trei ani. Sâmbătă de sâmbătă, am ajuns în inboxurile voastre cu cele mai importante subiecte ale săptămânii și cu multe alte informații.

Pentru că ne dorim ca newsletterul să răspundă cât mai bine nevoilor publicului, am pregătit un scurt chestionar. Completarea lui durează doar câteva minute, iar răspunsurile sunt strict anonime și vor fi folosite de echipa Recorder pentru îmbunătățirea newsletterului.

Play the week

1. Până la urmă, de la ce s-au luat?

Foto: Agerpres

Americanii nu reușesc să lămurească lumea de ce au atacat Iranul. Toate explicațiile lor se bat cap în cap.

• MAGA caută motive. Avem amenințarea nucleară, dar Trump se lăuda că bombardamentele de vara trecută au șters complet bazele nucleare ale Teheranului. Netanyahu spune anual, din 1995, că Iranul mai are un pic până să devină putere nucleară. Alt motiv: instalarea democrației în Iran. Secretarul războiului din State zice că nu, nu e asta. Mai încercăm, deci. Liderii MAGA au declarat că Israelul urma să atace, așa că au zis să nu rămână în urmă. Apoi s-au răzgândit. Iran urma să atace, nu Israel.

• Sfinția sa, războiul. S-ar putea să fie și ordin de sus, de cel mai sus. „Președintele Trump a fost uns de Iisus să provoace Armaghedonul care marchează revenirea Lui pe pământ”, a fost mesajul primit de mulți militari americani. Oare Israelul știe că luptă pentru asta? Pare o glumă proastă? Poate nu ați văzut tatuajele lui Pete Hegseth, secretarul războiului. E plin de simboluri cruciate și antimusulmane.

• Bilanțul primei săptămâni. Din momentul în care Israel și SUA au început bombardamentele împotriva Iranului, Teheranul a lansat rachete și drone către aliații Washingtonului din zonă, dar și mai aproape de noi: Cipru și Turcia. O școală iraniană pentru fete a fost bombardată, iar peste 150 de oameni au murit. Cele mai multe dintre victime sunt elevele școlii. 1.200 de oameni au fost uciși în total în Iran, 120 în Liban, câteva zeci în Israel, iar șase soldați americani au murit. Presa de peste Ocean a fost certată de MAGA că vorbește prea mult despre militarii americani morți și îi strică reputația președintelui propovăduitor de pace în lume. Iranul transmite că nu va cere încetarea focului. Trump are deja următoarea țintă: Cuba.

• Noi, Macron și-o umbrelă. Europa a fost luată prin surprindere de noul război. Bine, nici Congresul american nu a fost anunțat, așa că, oficial, se pune că nu e război. O fi tot operațiune specială? „Așa încep marile dezastre ale umanității”, a reacționat Pedro Sanchez, premierul Spaniei, motiv pentru care Trump a anunțat că rupe toate legăturile cu Madridul. Despre premierul Marii Britanii a spus că este „un ratat fără viitor”, după ce acesta a refuzat să permită folosirea bazelor britanice pentru atacarea Iranului. Macron pare că și-a pierdut răbdarea cu Trump. A anunțat că Franța își va mări arsenalul nuclear și s-a arătat disponibil să împartă puterea nucleară cu mai multe țări europene. Ironia sorții, americanii vor acum drone ucrainene.

• România being România. Ai noștri au zis întâi că războiul nu ne afectează. Apoi am văzut prețurile la pompe. Nicușor Dan spune că nu avem nevoie de nuclearele Franței, le avem pe ale lui Trump și stăm pitiți sub umbrela lui. Cam așa zice și Simion. Liderul AUR este din nou la Washington, cu extremiștii americani. De acolo ne explică noul concept de „pace prin forță”. Între timp, repatrierea românilor din zonele afectate de război a devenit subiect monden.

2. Capturarea președintelui: misiune îndeplinită

Președintele Nicușor Dan pare capturat împreună cu Justiția. Anunță că a analizat deja propunerile pentru marile parchete și că este „în complet dezacord cu ce se spune pe rețele despre oamenii selectați”. Despre doi dintre ei – Alex Florența și Marius Voineag – spunea și el că este dezamăgit, nu mai departe de acum trei luni. Primul este procurorul-general, al doilea, șeful DNA. Florența e în pole-position pentru fotoliul de adjunct la DIICOT, iar Voineag, pentru cel de procuror-general adjunct.

• Protectoarea abuzatorului în sutană. Cristina Chiriac deschide lista pentru conducerea Parchetului General. Nu avem sursele președintelui, să știm tot ce se spune pe rețele, dar presa scrie că DNA Iași, condusă de Chiriac, este cel mai slab serviciu teritorial din țară, cu trei rechizitorii într-un an. Oamenii ei au urmărit jurnaliști, cu sprijinul lui Voineag. Cristina Chiriac nu poate explica un milion de euro din conturi, dar cel mai grav este că a ținut la sertar probe care îl incriminau pe episcopul de Huși, cel care își viola elevii de la seminar. Greu de găsit ceva mai josnic în cariera unui procuror. Doar Nicușor Dan e „în complet dezacord”.

• Abuzuri în serie. O dezvăluire făcută de colega Diana Meseșan pe Recorder bântuie orice părinte. Aproape toate Direcțiile pentru Protecția Copilului au avut reclamații privind abuzuri sexuale comise de angajați. Materialul arată cum Poliția din Alexandria pur și simplu a ignorat astfel de plângeri. Unul dintre abuzatori a lucrat în continuare ca educator, iar altul e acum polițist local. Investigația vine după cutremurătorul documentar Singuri.

• Recorder a schimbat legea cesionării firmelor cu datorii. După investigația Raiul evazioniștilor, care demonstra cum poate fi păcălită legea în vigoare, Guvernul a emis o ordonanță care a închis portița uitată deschisă. De acum, Fiscul trebuie notificat pentru orice transfer de părți sociale din astfel de societăți.

• Mogulul-șef, aproape scăpat. Dosarul lui Dan Voiculescu, patronul Antenelor, se poate rejudeca. Este decizia Tribunalului București, care se bazează pe cea a Liei Savonea de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Savonea stabilise că judecătoarea care l-a condamnat pe Voiculescu a comis abuz în serviciu. Pe scurt, Voiculescu este acum și mai aproape de a scăpa de plata prejudiciului în dosarul ICA, de 60 de milioane de euro. El poate cere și despăgubiri statului român.

(Po)veștile Recorder

Doctorul cel bun

L-am cunoscut pe Vasile în 2017, într-o tabără organizată de Asociația Magicamp pentru copiii și tinerii cu arsuri grave. Suferise o astfel de traumă în primii ani de viață, iar semnele erau încă vizibile pe partea stângă a feței. Acum avea 17 ani și învăța alți copii să meargă prin lume fără frică, cu cicatricile la vedere.

Într-unul dintre jocurile taberei a fost întrebat ce vrea să se facă atunci când va fi mare, iar el a spus, fără să clipească, medic. E filmat momentul. Ceilalți au aplaudat și s-a mers mai departe. Toți visăm prea sus la 17 ani.

L-am revăzut apoi, un an mai târziu, înaintea unei operații de chirurgie plastică care trebuia să-i redea vederea la ochiul stâng. Își petrecuse deja toate vacanțele de vară la spitalul Grigore Alexandrescu, așa că nu-l mai speria ideea unei noi tăieturi de bisturiu. Doctorul Dragoș Zamfirescu îl lăsase în sala de operații înainte să-l sedeze, doar ca să poată vedea și el care-i rutina unui chirurg. Am filmat momentul ăsta de visare.

Spre final de 2018 l-am revăzut din nou la un maraton caritabil pe care-l filmam pentru un reportaj Recorder. La capătul cursei a spus: „la anul dau la medicină”. N-am știut ce să-i răspund, așa că am zis: „Vin să te filmez”. Câteva luni mai târziu eram amândoi în metrou, în drum spre Facultatea de Medicină. Am prins atunci un cadru aproape magic: el pe scaunul albastru al metroului, iar în spatele lui o reclamă la un film nou-apărut pe AXN. Numele filmului, titrat cu litere îngroșate, era „Doctorul cel bun”.

Când am anunțat în redacție că Vasile a intrat la medicină, aproape că ne-au dat lacrimile tuturor. El devenise unul de-al nostru, îl chemam la serile de ping-pong pe care le organizam în mijlocul redacției, îl luam la fotbal, când reușeam să ne strângem. Când și-a găsit o garsonieră studențească m-a chemat să-mi arate cum și-a făcut prin casă. În toamna acelui an, am pus cap la cap toate materialele pe care le filmasem de-a lungul timpului, și am publicat pe Recorder un scurt documentar despre el. S-a numit „Vasile aleargă mai departe”.

„În sfârșit, un happy-end pe Recorder” a comentat lumea, și cu asta am considerat că am spus povestea lui Vasile. Apoi a venit pandemia și nu ne-am mai văzut. De-atunci, 2020-2026 a fost pe repede-înainte ca în derulările de pe casetele VHS. Am pierdut legătura cu el.

Săptămâna asta m-a durut burta și după o noapte de chinuri m-au operat de apendicită la Floreasca. După operație, totul era out of focus, încețoșat, nu-mi amintesc ce am văzut și ce am spus. Dar primul om pe care l-am deslușit clar a fost doctorul Vasile Derevlean. E de două luni rezident la ATI și poate că tocmai scena revederii noastre — eu pe targă, galben la față, el în picioare, impunător și vesel — e cadrul magic pe care îl caut mereu. Bineînțeles că nu l-a filmat nimeni. (David Muntean, cameraman Recorder)

CAPTURE

O rachetă iraniană neexplodată a devenit loc de joacă. Foto: AP News

FWD. Pe repede-nainte

• Ce mai rămâne din Educație? Nu e gata bugetul pe anul ăsta, dar veștile care vin pe surse sunt dezarmante. Magistrații vor primi cu patru miliarde de lei mai mult decât anul trecut. Majorări ar putea apărea și la SRI și SIE. În schimb, Educația pierde trei miliarde — ce a mai rămas din Educație, pentru că e coadă la demisii din sistemul de învățământ. Parcă eram de acord că serviciile au eșuat lamentabil la alegeri și că singura salvare vine prin educație. Oare Nicușor Dan a urmărit rețelele pe subiectul ăsta?

• Presa la dubă. Alexandra Tănăsescu, jurnalistă care a dezvăluit că Muzeul Enescu depozitează în condiții improprii operele marelui compozitor, a fost numită „teroristă” de avocata instituției, care a amenințat-o și cu un proces. O boală veche la noi. Nu încercăm să rezolvăm problemele, ci să închidem gurile care le semnalează.

• Avocatul PSD. Renate Weber, Avocatul Poporului, a atacat la Curtea Constituțională ordonanța care prevede tăierile de 10 la sută în administrația publică. Weber este susținută de PSD, după ce mandatul ei s-a încheiat în urmă cu aproape doi ani.

• 2 pentru 112. O femeie internată la secția Alergologie a Spitalului Județean Iași a murit sub ochii altei paciente. Nu există medic de gardă aici pe timpul nopții, iar o asistentă se ocupă de toți cei internați. Sunt revoltătoare înregistrările cu pacienta care a sunat de două ori la 112 să ceară ajutor pentru colega de salon. Operatorul de la urgențe i-a cerut să vină la telefon asistenta care încerca să o resusciteze pe femeia aflată în stop cardio-respirator.

• Debarcare de la Casa Albă. Donald Trump a dat-o afară pe Kristi Noem. Ea nu va mai fi șefa Departamentului de Securitate Internă. Noem este artizana operațiunilor de deportare în masă începute odată cu instalarea lui Trump la Casa Albă. Previzibil, scandalul a plecat de la bani.

Doza de optimism

• 6% din PIB pentru Educație, prime și programe de mentorat pentru viitorii profesori, o programă școlară în lucru care ia ca model Estonia. Ministrul Dan Perciun de pe peste Prut a explicat cum își aduce Republica Moldova tinerii la catedră.

• În localitatea Belin, județul Covasna, legătura dintre oameni, mediator sanitar și primărie le-a adus copiilor o protecție pe care alți copii din România nu o au.

• Un bărbat originar din Pakistan, care timp de 50 de ani a vândut ziare pe străzile Parisului, a fost decorat recent cu Ordinul Național al Meritului în grad de cavaler.

SHUFFLE. Recomandări

• DE CITIT. Jurnalistul și scriitorul britanic James Meek, care, în anii ‘90, a condus biroul The Guardian de la Moscova, a venit la București pentru a înțelege care-i treaba cu Georgescu. A vorbit în stânga și-n dreapta și a rezultat un articol cu eclere și durere, care merită citit. Chiar dacă n-o să aflați prea multe noutăți despre turul doi înainte și-napoi.

• DE VĂZUT. Un documentar BBC Panorama, care urmărește, pe parcursul mai multor ani, complicata situație în care se află și lucrează ultimii jurnaliștii BBC din Rusia lui Putin. (recomandare de Andrei Udișteanu)

• DE VĂZUT. Seria Spy Ops, de pe Netflix, în care agenții celor mai importante servicii secrete din lume descriu cele mai delicate opt operațiuni de spionaj din istorie.

• DE VĂZUT. Episodul 51 al emisiunii „Ce ne enervează”, în care Mihai Radu îl ceartă pe laureatul la mâna a doua al premiului Nobel pentru Pace. De alt război mai aveam noi nevoie? Pare că Netanyahu profită tot mai mult de un bătrânel senil și plin de arme. Bine că noi suntem bine, nimic nu ne afectează.

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Știu că fanaticii nu pot fi vindecați de nimic, nici măcar prin terapia cu umor (aici greșea Oz, a greșit rar). Dar mai știu că există o majoritate de oameni neatinși de această teribilă maladie sufletească: antisemitismul.

Pentru aceștia fac această recomandare. „Geniu și anxietate” este un volum-monument. Arată cum au schimbat evreii lumea, cum s-a născut practic modernitatea în care am ajuns să trăim.

Norman Lebrecht (născut în iulie 1948, la Londra) a scris o carte de citit o viață întreagă. Eseurile sale despre Marx, Freud, Einstein, Kafka și toți ceilalți sunt extraordinare.

Lebrecht a scris constant despre muzică și, într-adevăr, lucrarea sa are ceva din armonia și din frumusețea muzicii clasice.

Eroii și eroinele acestui volum, de la Paul Ehrlich, fără de care n-ar fi existat poate niciodată chimioterapia, la Rosalind Franklin, fără de care n-am fi știut poate structura ADN-ului, arată cât de mult datorează omenirea geniului evreiesc. Și anxietății evreiești, deopotrivă.

Multe dintre marile opere ale acelui secol studiat de Lebrecht s-au întâmplat din acest sentiment evreiesc al urgenței, din convingerea atâtor minți strălucite că timpul chiar nu mai are răbdare. În mod tragic, au avut dreptate. 

POWER OFF

• Plictiseala este prețul pe care îl plătim pentru lucrurile care ne dau sens în viață

• Secretul fericirii este să te simți iubit, potrivit unei noi teorii

• Super-alimentele sunt un termen folosit pentru marketing, fără acoperire științifică

• Majoritatea suplimentelor alimentare pentru sănătatea inimii nu au beneficiile pe care le pretind

• Girona este o alternativă la supra-turismul din Barcelona

• Câteva destinații europene unde nu întâlnești mașini

Bună dimineața!

Au trecut patru ani de la războiul declanșat de Putin împotriva Ucrainei. De un an ne uităm cu teamă și spre Trump. La București, am avut câteva ore de pace politică, cât să treacă ordonanța cu tăierile din administrație. A doua zi, Grindeanu a pus din nou tunurile pe Bolojan. Vrea armonie în coaliție, dar ca pe vremea lui Iohannis, cu un soi de Ciucă premier PNL și cu USR dat afară de la guvernare.

Play the week

1. Și-n opoziție, și la putere

Explicație foto: Ciucu, Bolojan și Grindeanu, pe vremea când credeau că pot forma o echipă. Sursa: Agerpres

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat, într-un interviu la G4Media, că va cere un vot în partid pentru a vedea dacă social-democrații rămân la guvernare, cu Ilie Bolojan premier și în coaliție cu USR. Liberalii au sărit să-și apere șeful, în timp ce la Cotroceni tăcerea rămâne în continuare strategică.

• Atenție, se taie! Guvernul a adoptat două ordonanțe de urgență: una de la Bolojan, care taie posturi și cheltuieli în administrație, taie și din sporul pentru doctorat și îi lasă fără permis pe cei care nu își plătesc amenzile rutiere; a doua, cerută de PSD, vizează relansarea economică, dar schemele de finanțare le aflăm peste 90 de zile. Pentru tăierile din administrație urmează partea cea mai grea — implementarea măsurilor. În teritoriu, se caută deja portițe pentru fentarea legii.

• Celelalte pensii speciale. Ordonanța lui Bolojan prevede ca, în termen de 30 de zile, Guvernul să aprobe un proiect pentru creșterea vârstei de pensionare în rândul cadrelor militare. Aici intră și tinerii viitori pensionari din serviciile secrete, care nu vor ceda ușor. PSD are probleme cu doi pensionari speciali propuși în funcții via USR: fostul polițist pus șef la Uzina de armament Sadu și numele avansat pentru schimbarea Avocatului Poporului. Presa i-a arătat lui Grindeanu câți speciali a pus în funcții publice PSD.

• Politică și gunoi. Nu doar pesediștii dau în echipa Bolojan. Șeful liberalilor din Ilfov, Hubert Thuma, a amenințat că blochează gropile de gunoi și nu mai dă autorizații de construire dacă nu primește 5% din impozitul pe venit încasat de la bucureșteni. În replică, un consilier onorific al premierului a cerut desființarea județului Ilfov și alipirea la București. Unde Ciucu și Băluță se ceartă, de parcă nu s-a terminat campania electorală.

• Lacrimi la Buzău. Avem însă și un pesedist care dă în guvernarea Ciolacu. Același primar de la Buzău, Constantin Toma, care le cere colegilor de partid s-o lase mai moale cu atacul la premier. Revolta s-a încheiat rapid, în lacrimi, după ce Toma s-a împăcat cu Ciolacu, care ne-a transmis că „e pace la Buzău”.

• Banii lui Nicușor. Președintele se ține departe de conflictul din coaliție. Nu știm ce gândește nici despre audierile candidaților de la marile parchete. N-avem nici șefi noi la servicii. Știm totuși că se va judeca cu Autoritatea Electorală Permanentă pentru a recupera partea blocată din fondurile folosite în campanie.

2. Pacea mai așteaptă

Războiul din Ucraina continuă și după patru ani. Pacea se negociază greu, bombele cad zilnic. Alianțe strategice se clatină, se taie cu pixul roșu pe harta geopolitică. Cum s-a ajuns aici, într-un explicativ Recorder, semnat de Teodora Preda.

• 4 ani, 3 zile și 2 ore. „Astăzi se împlinesc exact patru ani de când Putin a cucerit Kievul în trei zile”, a spus Zelenski. Ucraina a rezistat în fața Rusiei mai mult decât Germania nazistă în al Doilea Război Mondial. Trump abia dacă a amintit de Kiev în discursul din fața Congresului, care s-a remarcat doar printr-un record de durată, aproape două ore.

• Încă un război. Pakistanul a bombardat orașe din Afganistan, iar ministrul apărării de la Islamabad a descris conflictul ca fiind un „război deschis”. Pakistanul acuză regimul taliban că adăpostește grupări care efectuează atacuri dincolo de frontieră.

• Cabana specială. Când nu cumpără armamentul care ne este recomandat, MApN dă dovadă totuși de ingeniozitate. Pe alocuri penală, cum este cazul cabanei turistice descoperite de ministrul Radu Miruță într-o unitate militară.

3. Albirea unui agresor sexual

A fost condamnat în repetate rânduri pentru acte sexuale cu minori și pornografie infantilă, dar primește acordul statului român pentru a fonda o asociație pentru protecția copiilor și tinerilor cu dizabilități. Un nou eșec al Justiției din România, documentat de colega Anna Constantin, într-o investigație Recorder.

• Registru de formă. Investigația scoate la iveală lacunele unui sistem care ar trebui să-i ferească pe copii de agresorii sexuali. O mare problemă: Registrul Național al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale. S-a încercat rezolvarea unor lacune printr-o nouă lege, adoptată recent, dar tot au mai rămas portițe.

• Nenoroc. Victimele flagelului numit jocurile de noroc mai au de așteptat până când statul român se va decide să le ofere protecție reală. Unii primari au luat taurul de coarne și anunță că vor închide sălile de jocuri. La București, Ciucu vrea să calculeze mai întâi impactul financiar. Poate n-ar fi rău să numere și câte vieți au fost distruse sau chiar pierdute pentru îmbogățirea unor conturi offshore.

• La psiholog. O investigație PressOne scoate la lumină detalii șocante din cadrul unei ședințe cu psihologul Ion Duvac, membru în Comisia de Deontologie și Disciplină a Colegiului Psihologilor din România. Între altele, Duvac le cere pacientelor poze cu părțile intime, încă de la prima întâlnire în cabinet.

(Po)veștile Recorder

FactoryLab se află la nivelul 1 din Promenada Mall, București.

Dacă nu te afli în capitală, găsești insigna simplă și-n shopul online Recorder.

Vânzarea produselor din platformă nu are ca scop obținerea de profit, ci este o altă formă prin care poți susține jurnalismul independent făcut de Recorder.

CAPTURE

Festivalul lampioanelor în New Taipei, Taiwan, 27 februarie 2026. Foto: EPA/Agerpres

FWD. Pe repede-nainte

• Ne verifică la cărbune. Comisia Europeană nu crede că România chiar a închis centralele pe cărbune pe care le-a raportat la Bruxelles. Se cer informații clare că acolo nu se mai produce energie electrică — altfel, riscăm să pierdem 1 miliard de euro din PNRR.

• Sare din groapă. Primăria Capitalei a dat vina pe sarea aruncată pe străzi pentru gropile apărute după zăpadă. Că doar n-o să fie din cauza calității asfaltului turnat.

• Nave noi abandonate. 45 de milioane de euro au costat două nave noi cumpărate de către Inspectoratul General pentru situații de urgență, în 2022. După inaugurarea cu fast, stau abandonate în Șantierul Naval Mangalia, din lipsă de marinari.

• Planeta Pandele. Metropola TV, televiziunea controlată de primarul din Voluntari, Florentin Pandele, a tocat peste 20 de milioane de euro din bani publici, în cinci ani.

Doza de optimism

• O teorie bazată pe studii recente sugerează că autismul ar putea fi prevenit prin intervenții care încep înainte de concepție și continuă în primii doi ani de viață ai copilului.

• În Olanda, mamele care nasc beneficiază de sprijinul unei îngrijitoare specializate, care ajută cu tot ce e nevoie în primele săptămâni după naștere.

• După mai bine de 144 de ani, exteriorul catedralei Sagrada Familia din Barcelona a fost finalizat.

SHUFFLE. Recomandări

• DE VĂZUT. Trupa U2 a lansat un scurtmetraj filmat pe frontul din Ucraina, cu ocazia împlinirii a patru ani de la începutul invaziei ruse.

• DE VĂZUT. Un eseu video care explică de ce videoclipurile scurte, un format creat de TikTok și preluat de majoritatea platformelor sociale, ne țin captivi în telefon.

• DE VĂZUT. Cum a ajuns Giorgia Meloni din rândul tinerilor admiratori ai lui Mussolini, pe culoarele puterii în Europa. Un documentar ARTE  care ne lămurește și de unde vine pasiunea extremei drepte pentru „Stăpânul inelelor”, de unde a plagiat și Călin Georgescu.

• DE VĂZUT. Întrebarea de la care pornește acest episod din „Politică la minut by Recorder” este: „Rezolvă interzicerea rețelelor de socializare problemele tinerilor din România?”. Răzvan Petri și Vlad Adamescu propun o analiză care să ofere o înțelegere aprofundată a generației Z (cei născuți în perioada 1997-2012), din care fac și ei parte.

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

De când au murit Ismail Kadare și Milan Kundera, scriitorul meu preferat din partea noastră de lume a rămas Gheorghi Gospodinov.

Sunt pe jumătate bulgar, nu am ascuns niciodată acest amănunt biografic, dar asta nu mă explică.

Nu am ascultat niciodată vreo chemare a tribului, nici românesc, nici bulgăresc, nici altminteri.

Îmi place Gospodinov pentru că are curajul esențial în literatură de a se duce foarte departe în ficțiune, de a rupe punțile cu realitatea imediată.

Gospodinov înfruntă necunoscutul cu detașare și umor. Sunt rari scriitorii din mileniul al III-lea care să scrie pagini mai încărcate de sens și în același timp mai comice decât Gospodinov. De fapt, eu nu știu niciunul.

„Refugiul timpului” a plecat dintr-o suferință. Un bolnav de Alzheimer în familie. Dar ce reușește să facă Gospodinov cu această clinică a trecutului în care bolnavii își alină suferința și vin și oamenii sănătoși, ca să scape de prezentul insuportabil, ține de un talent aparte.

Gospodinov e un mag de talia Saramago. Fiecare an care trece și în care Gospodinov nu primește Premiul Nobel pentru Literatură mi se pare un an pierdut pentru literatură. Gaustin al lui e un personaj cum nu sunt multe în toată istoria scrisului pe pământ.

Gheorghi Gospodinov a fost scriitorul pe care l-am citit cu cel mai mare folos în 2025: „Fizica tristeții”, „Refugiul timpului”, „Un roman natural”, „Și alte povestiri” – toate m-au încântat și m-au lăsat cu aceeași dorință teribilă de a încerca, la rândul meu, să scriu.

Așa măsor cât de bună este o carte: cât de mult îmi stârnește dorința de a încerca să spun și eu, altfel, o poveste.

Fiecare carte a lui Gospodinov m-a lăsat turbând de această nevoie de a mă refugia în ficțiune. Bulgarul e un scriitor fantastic! 

POWER OFF

• Prima generație din SUA care a studiat de pe laptopuri în loc de manuale este mai slab pregătită decât cea a părinților

• Șapte semne surprinzătoare că o căsnicie este pe cale să se destrame

• Tot mai mulți psihoterapeuți testează sesiunile de terapie în aer liber

• Vegetarienii au un risc semnificativ mai scăzut pentru cinci tipuri de cancer

• Este mai bine să parchezi cu spatele sau cu fața?

• Cele mai convenabile city-break-uri europene pentru mini-vacanța de Paște

Bună dimineața!

Devine din ce în ce mai greu să îi găsești scuze lui Nicușor Dan. Am tot auzit despre strategia lui de a împăca cele două tabere politice din societate. Se comportă însă ca un părinte care își răsfață copilul pus pe rele, iar pe cel care își strânge singur jucăriile și duce gunoiul îl pedepsește constant și fără motiv. Posibil ca explicația să fie mult mai simplă, dar nu putem noi să o conștientizăm.

Play the week

1. Fantasticul Nicușor

Foto: Administrația Prezidențială

Președintele nostru observator nu a reușit să-și facă o poză decentă cu Trump, l-a scos un om de securitate de la coada pentru „colorata, mâine-i gata”. A primit totuși șapca MAGA, l-a umplut pe Trump de mulțumiri și a concluzionat că „problema legitimității administrației din România nu mai există în SUA”. Numai succese.

• Prim-ministrul Dan. Donald Trump l-a prezentat pe Nicușor „prim-ministrul Dan”. „Poporul român este fantastic”, a continuat președintele SUA. Al nostru a luat cuvântul la scurt timp după reprezentantul Uzbekistanului, care a vorbit în rusă. „Înainte de toate, domnule președinte Trump, vă mulțumesc că ați stabilit această întâlnire importantă și pentru implicarea dumneavoastră pentru planul de pace în Gaza, un plan cuprinzător și stabil și, de asemenea, pentru eforturile și rezultatele dumneavoastră în alte părți ale lumii”, a spus Nicușor. Peste 600 de palestinieni au fost uciși în timpul păcii „stabile”.

• Ce e cu consiliul ăsta. În timpul reuniunii, s-a vorbit mai mult despre măreția lui Trump decât despre planul imobiliar de pace pentru Gaza. Numele președintelui SUA a apărut la fiecare frază. Parcă citeau din dosarele Epstein. Consiliul prezidat de Trump se dorește a fi o alternativă la ONU, după ce SUA s-au retras din zeci de asociații umanitare sau de mediu care fac parte din Organizația Națiunilor Unite. Sediul Agenției ONU pentru Refugiații Palestinieni din Ierusalimul de Est a fost demolat și incendiat. Se pare că Israelul a insistat pentru prezența lui Nicușor Dan la Washington.

• #pățești. Nicușor Dan a ținut conferința de presă de după eveniment la ambasada României din Washington, semn că nu a stat sau nu a fost lăsat să stea ca observator la afterparty. A explicat că gafa lui Trump cu prim-ministrul României „se mai întâmplă”. A fost întrebat de ce nu a participat la Davos sau la Munchen, acolo unde erau și liderii europeni, și s-a dus la Washington. Răspunsul ne-a lăsat ca la dentist: „Dacă nu am fost, nu înseamnă că nu vom merge data viitoare”.

• Justiția, la export. Nicușor Dan a mai spus în SUA că România poate ajuta la „reconstrucția instituțiilor precum Justiția” în Fâșia Gaza. Domnule președinte, puteți să o trimiteți pe Lia în această misiune nobilă, numai să-i spuneți că mandatul lui Netanyahu pentru crime de război nu se prescrie. Și Predoiu al nostru s-a întâlnit în State cu directorul FBI.

• Liderii potriviți. Evenimentul privat de la Washington a avut loc în timp ce americanii pregătesc un portal care va conține informațiile interzise în Europa, adică discursuri care promovează ura, extremismul, propaganda rusă sau teroristă. Trump încearcă să schimbe procesul electoral pentru viitoarele alegeri intermediare, iar secretara pentru Securitate Internă spunea că face totul pentru ca „oamenii potriviți să voteze liderii potriviți”. Americanii anunță că îl susțin și cu bani pe Viktor Orban, numai să câștige viitoarele alegeri. Mai știți când urlau izolaționiștii că se bagă UE în alegeri?

2. Minunea de la CCR

Săptămâna asta s-a întâmplat o minune. După cinci amânări, CCR a decis miercuri că legea care crește vârsta de pensionare a magistraților și le taie din bani este, până la urmă, constituțională. Judecătorii erau pregătiți de noi amânări, cu concedii, cu proceduri birocratice, dar ceva s-a întâmplat. S-a negociat politic.

• Speranța lui Grindeanu. Șeful PSD transmitea miercuri dimineață: „Sper ca astăzi vom avea o decizie definitivă la CCR”. Judecătorii Curții Constituționale nu au vrut să-i năruie speranțele. Decizia a fost luată cu 6 voturi la 3. Cei trei fac parte din grupul propus de PSD la Curte și ar fi fost de fapt patru, dar Mihai Busuioc s-a răzgândit. Busuioc este fost șef al Curții de Conturi.

• Ce a scos Nicușor din mânecă. Minunea de la CCR s-a produs după întâlnirea președintelui Nicușor Dan cu coaliția. Acolo s-a negociat intens și ne e frică de ce s-a dat la schimb cu decizia lui Busuioc. Nicușor Dan avea în mânecă doar numele pentru șefii de la servicii și mari parchete. Favoriții social-democraților pentru conducerea SRI sunt Claudiu Manda și Mihai Tudose.

• Savonea nu renunță. Promite că „va utiliza toate mijloacele legale și instituționale, inclusiv sesizarea instituțiilor europene”. Curțile de Apel îi cer președintelui să întoarcă legea, ca să nu intre Justiția „într-un colaps sistemic inevitabil”. Bolojan pregătește reforma pensiilor și în „MAI, zona de apărare, zona de ordine publică și siguranță națională”. Scandal garantat pe toată linia.

• Spectacolul prescrierilor. Nicușor Dan se alătură corului celor care cer dovezi despre problemele grave din Justiție arătate în documentarul Recorder. Cele mai bune dovezi sunt la îndemâna oricui: valul de prescrieri din ultima perioadă și lipsa marilor dosare ajunse la o decizie finală. Săptămâna asta, de pildă, Dan Șova, fost ministru PSD, a scăpat de condamnarea în dosarul CET Govora. Înalta Curte transmite că faptele s-au prescris.

3. Raiul evazioniștilor

Colegii Alex Nedea și Gabriel Nicolae au arătat, în cea mai recentă investigație Recorder, cum se face legal evaziune fiscală. Rețeta e simplă: firmele cu datorii sunt trecute pe numele unor persoane fără adăpost care nu dețin nimic altceva. Statul nu poate recupera banii, iar Bolojan ia la pilă pensii și indemnizații pentru mame. Acum s-a pus pe cei cu doctorate.

• Portița evazioniștilor. Guvernul știa de fenomenul din investigația „Raiul evazioniștilor”. A fost dată și o lege în sensul ăsta, pentru blocarea cesionărilor firmelor cu datorii. O portiță a fost lăsată deschisă, iar evazioniștii s-au îmbulzit pe ea. Victor Nica, capul rețelei documentate, a amenințat jurnaliștii Recorder: „Nu publicați nimic! Vă fac plângere penală și vă dau în judecată!”. El a fost inculpat pentru evaziune și delapidare. Dosarul este, bineînțeles, în prag de prescriere.

• Vestea bună de săptămâna asta este că DIICOT a declanșat urmărirea penală într-un dosar în care este implicat unul dintre cei mai mari furnizori de energie din țară. Este vorba despre patru firme din grupul Tinmar, care ar fi crescut artificial prețurile pentru a încasa ilegal subvenții. Mai pe scurt, rețeta deloc secretă a băieților deștepți din energie despre care am tot auzit.

CAPTURE

Car alegoric la un carnaval din Germania. Foto: McGill Media 

FWD. Pe repede-nainte

• Criza vaccinurilor. Organizația Salvați Copiii atrage atenția că România se confruntă cu cea mai gravă criză de vaccinare din ultimele decenii. Hotnews a arătat cum s-a ajuns aici.

• Frank Timiș se întoarce. Metalele rare extrase din Groenlanda ar putea fi prelucrate la noi, la Feldioara. Este o afacere discutată la nivel înalt, între București și Washington. Celebrul Frank Timiș reapare astfel în peisajul românesc.

• Arest în dosarele Epstein. Fostul prinț Andrew, acum doar frate al Regelui Charles, a fost arestat timp de 12 ore. Acuzațiile sunt legate de dezvăluirile din dosarele Epstein. În prezent, el este cercetat în libertate. Colegii lui de dosar conduc SUA.

• Lumea vs. Trump. Canadienii pun bazele unei alianțe economice împotriva lui Trump. Uniunea Europeană și alte 12 state participă deja la discuții.

• De ce a murit Navalnîi. O anchetă europeană arată că opozantul rus Alexei Navalnîi a fost otrăvit cu o toxină prezentă pe pielea unei specii de broaște din Ecuador. Specialiștii spun că substanța a fost produsă în laborator. „Numai statul rus avea mijloacele, motivul şi ocazia” a transmis guvernul britanic.

Doza de optimism

• O mamă din Iași a construit un centru de terapie pentru autism, pentru a-și ajuta propriul fiu și alți copii să se integreze într-o societate care înțelege mai bine persoanele cu autism.

• De opt ani, proiectul c@rte în sate, inițiat de Silvia Vrânceanu Nichita în județul Vrancea, duce lectura direct la copiii care n-au intrat vreodată într-o bibliotecă, prin ateliere, caravane și tabere.

• Un singur vaccin, sub forma unui spray nazal, ar putea oferi protecție împotriva tuturor formelor de răceală și gripă.

SHUFFLE. Recomandări

• DE CITIT. Cum au aflat serviciile de informații americane și britanice planul lui Putin de a invada Ucraina cu luni înainte și de ce nici Zelenski, nici Franța sau Germania n-au crezut nimic până în ultima clipă. Ziarul britanic The Guardian a pus cap la cap mărturiile a peste 100 de oficiali și a publicat un articol care probabil va fi citat în multe cărți de istorie.

• DE ASCULTAT. Sezonul 3 din The Bomb - Kennedy and Khruschev (Bomba — Kennedy și Hrușciov), un podcast BBC despre istoria bombei nucleare. Noul calup de 10 episoade descrie Criza rachetelor cubaneze, din 1962, momentul în care lumea a fost la un pas de Armaghedon nuclear. Parte din farmecul podcastului e că sezonul e povestit de Nina Hrușciova și Max Kennedy, strănepoata lui Nikita Hrușciov, respectiv nepotul lui John F. Kennedy, liderii care au fost protagoniștii crizei rachetelor. Cu ajutorul istoricilor, dar și al informațiilor recuperate de naratori din familiile lor, Hrușciova și Kennedy refac filmul crizei, pentru a arăta care sunt forțele care pot duce niște puteri nucleare, chiar fără voia lor, într-un punct din care nu mai e cale de întors. (Recomandare de Alina Mărculescu Matiș)

• DE VIZITAT. Expoziția „În ritmul lumii”, curatoriată de Bernard Blistène, la Muzeul de Artă Recentă (MARe) din București. E o incursiune în universul artistului plastic Ștefan Bertalan, care cuprinde atât studii vizuale asupra naturii (precum creșterea plantelor sau evoluția fasciculelor de lumină), cât și cercetări de cibernetică și arhitectură. În același timp, lucrările dezvăluie universul interior al artistului, marcat de frământări majore precum concedierea de la catedra de arhitectură din Timișoara, presiunile politice sau exilul în Germania. Fondator al Grupului 111, primul grup experimental din România, și apoi al grupului Sigma, care în 1978 a realizat instalația Multivision, una din primele experiențe multimedia de acest fel din România, Bertalan poate fi considerat „un pionier al avangardei neo-constructiviste” din perioada anilor ’60-’70 și, totodată, un nonconformist într-o epocă rigidă și închisă. (Recomandare de Teodora Munteanu)

• DE VĂZUT. Episodul 50 al emisiunii „Ce ne enervează”, în care Mihai Radu prezintă viziunea de politică externă a României: poze și șepci.

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Svetlana Aleksievici n-ar trebui să aibă nevoie de nicio prezentare. A luat Premiul Nobel pentru Literatură acum un deceniu și rareori a fost opțiunea juriului de la Stockholm mai îndreptățită.

Sunt foarte puține vocile care s-au ridicat cu o putere mai mare împotriva tiraniilor și a războaielor.

Svetlana Aleksievici a făcut ceva mai mult decât să scrie cărți, a adunat mărturii și a lăsat oamenii să vorbească în locul cuvintelor anume alese pentru a stârni furtuni emoționale.

Svetlana Aleksievici a încercat imposibilul: să salveze de la uitare ororile secolului ce i s-a dat.

Această carte spune, prin aceeași tehnică a mărturiilor multiple, povestea războiului stupid dus de Uniunea Sovietică vreme de zece ani în Afganistan, începând cu 1979. A fost războiul care avea, în cele din urmă, să ducă la dispariția URSS și la dizolvarea sa în mai multe state, printre care și statul terorist Rusia.

Dar Svetlana Aleksievici nu-și propune să scrie „politic”, își propune mai mult: să redea întocmai trăirile omenești, frica îngrozitoare, cruzimea, disperarea. Sunt rari autorii care au reușit vreodată să asculte atât de bine și de profund sufletul omenesc.

Svetlana Aleksievici ne-a lăsat tuturor, și încă din vreme (din 1989!), un avertisment cu privire la nenorocirile pe care le aduc întotdeauna și pretutindeni războaiele. Bineînțeles că n-a fost ascultată.

POWER OFF

• Accesul copiilor la ecrane este cea mai urgentă problemă de sănătate publică

• Căștile audio conțin chimicale care pot cauza forme de cancer și pot deregla sistemul hormonal

• 8 obiceiuri documentate științific care contribuie la sănătatea inimii

• Chiavenna, un mic orășel din Italia, este o destinație romantică prea puțin cunoscută

• Cele mai bune plaje din lume în 2026, votate de cititorii TripAdvisor

Bună dimineața!

Îndârjirea cu care CCR apără pensiile speciale ale magistraților merită să intre în manualele de istorie. Zelenski ar trebui să le pună soldaților ucraineni filmulețe motivaționale cu Geani Stan și Lia Savonea.

Play the week

1. Sindromul Stockholm la Justiție

Foto: Mălina Norocea / Inquam

Justiția nu doar că e capturată, dar a apărut și sindromul Stockholm, cel prin care victima dezvoltă sentimente de afecțiune față de abuzator. Se plângeau unii că nu sunt dovezi în documentarul nostru. Poate n-au văzut știrile de săptămâna asta.

• Robert Negoiță se întoarce la primărie. A scăpat de controlul judiciar stabilit în dosarul pornit de la investigațiile Recorder despre drumurile construite ilegal pentru fratele său și peste magistrale de gaze. Știrea care a circulat mai mult a fost că ar fi ieșit pozitiv la testul lui Marian Ceaușescu pentru cocaină. E doar praful de pe mormanul de ilegalități comise de Negoiță.

• O amânare cât o respingere. CCR a amânat din nou decizia în privința pensiilor speciale. Inițial, au fost două motive. Primul: Lia Savonea a cerut sesizarea Curții de Justiție a UE. Al doilea: judecătorul Gheorghe Stan — zis Geani — a intrat într-un scurt concediu de paternitate. Până la urmă, Geani a venit la ședință, dar doar pentru a cere și el părerea europenilor. Ministrul Justiției spune că răspunsul CJUE ar putea veni în câteva luni sau într-un an, așa că ne cam luăm adio de la cele 231 de milioane de euro din PNRR legate de reforma pensiilor speciale.

• Aceleași nume interesante la parchete. Procurorii care vor să fie șefi la marile parchete și-au depus dosarele. Voineag de la DNA s-ar mulțumi cu funcția de adjunct al procurorului general. Alex Florența, actualul procuror general, vrea să devină procuror-șef adjunct la DIICOT. Alina Albu, cea care conduce DIICOT, vrea să rămână în funcție, iar la DNA vrea să fie șefă actuala adjunctă, Tatiana Toader. Sunt cam aceiași oameni, doar și-ar schimba birourile. Nicușor Dan ar putea cere reluarea procedurii, însă a declarat că „sunt persoane foarte interesante” care „vor dinamiza”.

• Iubește-ți infractorul! A venit motivarea pentru scoaterea Ralucăi Moroșanu dintr-un dosar de corupție. Este vorba despre judecătoarea care a luat atitudine în timpul celebrei conferințe a Curții de Apel București. Ei bine, motivul de revocare este – țineți-vă bine! – „lipsă de empatie” față de inculpați. O fostă membră CSM și o fostă inspectoare judiciară spun că raportul Inspecției Judiciare care înfierează documentarul Recorder este ilegal. Și, dacă tot mai vor dovezi despre capturarea Justiției, vedeți cea mai recentă investigație Snoop.

2. Nu știm noi să ne uităm la coaliție

Suntem oficial în recesiune — tehnică, adică un fel de avertisment pentru ceva mai grav. „Coaliția funcționează mai bine decât percepția”, spunea Nicușor Dan după ce PSD a decis subit că nu mai vrea tăierile din administrația locală. Bolojan și Guvernul reușesc să scoată din minți săptămânal câte o categorie socială. Săptămâna asta, au bifat însă trei.

• Pe cine a mai enervat Guvernul. Premierul vrea să dea afară sute de bibliotecari după ce a și crescut TVA-ul la cărți și manuale cu șase procente. Apoi a anunțat că vrea să lege medicii de glie măcar câțiva ani. O idee care poate suna rezonabil, dacă studenții la medicină ar avea parte de salarii și condiții decente în rezidențiat, mai ales în zonele rurale sau în micile orașe. Actorii au protestat după ce ministrul Culturii a vrut să-i țină la program opt ore pe zi și să completeze fișe de pontaj ca la fabrică. Măsura a fost anulată pentru moment.

• Izolaționiștii dau în clocot. Scandalul Sprînceană-Simion, în care șeful AUR e acuzat de trădare, a mobilizat întreg aparatul de partid la proteste. Lulea citează din Sun Tzu spunând că e mai bine să cedezi teritorii într-un război greu de câștigat. Ce-o zice Ștefan cel Mare de pe afișele electorale galbene? Nu știm, dar știm ce zice Călin Georgescu, al cărui proces pentru propagandă legionară tocmai a început: „Există patriotism și naționalism, nu suveranism, și ar fi bine să ne îndreptăm pe ce construim, nu să jignim sau să ne dăm cu părerea de ce face clasa politică (...) Să dea cu piatra cel fără de păcat!”.

3. Cea mai pro-Trump țară din UE

Nicușor Dan se răzgândește de la o săptămână la alta în privința participării la consiliul lui Trump, așa-zisul ONU paralel. Poate și pentru că România a ajuns cea mai pro-Trump țară din Uniunea Europeană. Asta înainte ca banii de la MAGA să înceapă să curgă către noi.

• Ignorarea victimelor lui Epstein. Administrația Trump a fost zguduită serios după audierea Procurorului General Pam Bondi în Congresul american. Scena care nu va fi uitată ușor a fost cea în care mai multe dintre victimele lui Epstein au spus că nu au fost băgate în seamă de Departamentul de Justiție condus de Bondi. Numele lor nu fuseseră acoperite în celebrele dosare, în timp ce ale apropiaților pedofilului erau înnegrite. Procurorul General a fost întrebat dacă le cere scuze victimelor. Nici măcar nu s-a întors către ele.

• Mai puternic decât ura. Mai mulți sportivi americani care participă la Olimpiada de Iarnă de la Milano au spus că reprezintă SUA, dar nu ce se întâmplă acum în țara lor. Trump l-a numit pe unul dintre ei „un ratat absolut”. JD Vance a fost huiduit la festivitatea de inaugurare a olimpiadei, doar în televiziunile din State s-au auzit aplauze. Peste ocean, show-ul muzical din pauza Superbowl-ului a ofuscat întreaga administrație MAGA. Spectacolul portoricanului Bad Bunny s-a încheiat cu două mesaje: „Singurul lucru mai puternic decât ura este iubirea” și „Împreună suntem America”.

CAPTURE

Comitetul Olimpic Internațional i-a interzis ucraineanului Vladislav Heraskevici să participe la proba de skeleton cu o cască pe care erau printate imagini ale atleților uciși în războiul din Ucraina. Sportivul a renunțat la competiție din acest motiv.

Foto: AP News

FWD. Pe repede-nainte

• Amendă maximă și suspendare. România TV, postul fugarului Sebastian Ghiță, a primit amendă maximă — 20.000 de euro — pentru dezinformările la adresa Recorder. Directoarea de programe a televiziunii a fost prinsă cu minciuna la CNA, la fel ca postul pe care îl reprezintă. Tot săptămâna asta, Realitatea PLUS a fost anunțată că trebuie să întrerupă emisia timp de trei ore pentru nereguli în precampania Ancăi Alexandrescu pentru primăria Capitalei.

• Înțelepciunea rusească. Doi vloggeri români au fost arestați de FSB, dezbrăcați și expulzați din Rusia. Cei doi au publicat în trecut pe YouTube un clip denumit: „Asta este Rusia pe care televiziunile nu vor să o vezi. Străzi curate și prețuri mici”. YouTube este interzis acum în Rusia și se pregătește să treacă la „internetul suveran”.

• Cine l-a amenințat pe Rebengiuc. Bărbatul care l-a amenințat cu moartea pe Victor Rebengiuc în decembrie 2024 se află acum sub control judiciar. Primele percheziții au avut loc la un an după mesajul care se încheia cu „băgăm toporul în capetele alea seci”. Bărbatul are 46 de ani și a fost ridicat din locuința mamei lui.

• Portugalia, la stânga. Socialistul Antonio Jose Seguro este noul președinte al Portugaliei. El a avut un scor dublu față de contracandidatul de extremă dreapta, Andre Ventura, după o alianță a forțelor democrate în cadrul turului doi cum am văzut și la noi, împotriva lui George Simion. În același timp, Partidul Socialist al premierului spaniol Pedro Sanchez a înregistrat un eșec la alegerile regionale.

Doza de optimism

• România este dată ca exemplu în The Guardian pentru reducerea cu 75% după 1990 a emisiilor de gaze cu efect de seră.

• Două cești de cafea sau de ceai pe zi ar putea reduce riscul de demență, potrivit unui amplu studiu care a urmărit 132.000 de oameni timp de 43 de ani.

• Deși nu este perfectă, viața modernă este mai bună decât trecutul pe care tindem să-l idealizăm.

SHUFFLE. Recomandări

• DE CITIT. Membrii unui club de alergare din Madagascar, format exclusiv din șoferi de ricșă, reușesc să câștige curse în fața atleților profesioniști.

• DE VĂZUT. Un documentar BBC despre școala de artă Bauhaus, înființată după Primul Război Mondial. Din păcate, instituția a rezistat doar 14 ani, însă a schimbat lumea pentru totdeauna. A fost închisă de naziști, iar mulți dintre studenți sau absolvenți au emigrat în Statele Unite, acolo unde au proiectat primii zgârie-nori. Puriștii spuneau că scopul mișcării a fost trădat atunci când în clădirile uriașe s-au mutat corporațiile. Mulți dintre cei care au rămas în Germania lui Hitler au fost arestați. Unul dintre ei scria că inscripția de la intrarea pușcăriei în care era închis folosea un font desenat de el.

• DE VĂZUT. Episodul 8 al emisiunii „Politică la minut, by Recorder”, în care Răzvan Petri și Vlad Adamescu analizează care ar fi cea mai potrivită direcție pentru România după ruptura tot mai evidentă între SUA și țările europene.

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Cărțile de memorii se numără printre preferatele mele. Citesc preponderent jurnale, memorii și eseuri. Mult mai puțin proză scurtă, nuvele, romane sau poezii.

Vladimir Nabokov se numără printre scriitorii mei preferați, mai ales pentru două lucrări mai puțin înțelese și apreciate: Pnin și Apărarea Lujin.

Memoriile lui Nabokov dau o carte care ne ajută să înțelegem, pur și simplu, nu doar viața lui Nabokov, iluminată de fluturi și literatură, marcată de exil și de succesul comercial al Lolitei, ne ajută să înțelegem secolul XX, nebunia rusă și prăbușirea umanului în inuman și post-uman.

Vladimir Nabokov s-a născut cu un an înainte de 1900, într-o familie rusească bogată (bunicul său a fost ministrul Justiției sub unul dintre țari). A crescut ultra-privilegiat, beneficiind de o educație la superlativ.

A fost crescut să ajungă un domn. Și a ajuns — în ciuda revoluției bolșevice, care i-a ruinat familia, a sfârșit prin a-i ucide tatăl și l-a condamnat definitiv la exil.

Vladimir Nabokov a scris bine, de la înălțimea unui talent prodigios și a unei științe de carte rar întâlnită.

A fost totodată îndeajuns de arogant, egoist și răsfățat, așa cum s-a mai constatat.

Puterea convingerilor sale era dublată de o încăpățânare de catâr. Dezgustul său față de arta care nu îi putea satisface exigențele era violent. Rus alb, rus până la moarte, în ciuda englezei sale fără cusur, rus în contra lui însuși, Vladimir Nabokov a știut, deci, și să fie excesiv.

Dar a trăit o viață formidabilă, despre care a scris într-o manieră clasică și elegantă, ca un foarte fin cunoscător al veacului al XIX-lea ce era. Poate ultima mare carte de memorii dată de literatura rusă. Nu cred că va mai fi egalată — nici în secolul XXI, cu atât mai puțin în următoarele.

POWER OFF

• Zece mituri despre atenție și concentrare

• Ce mănâncă un medic cardiolog într-o zi obișnuită

• Șapte alimente pe care ar trebui să le mâncăm mai des

• Este posibil să „pui deoparte” somn în avans?

• Sfaturi de la suedezi despre cum să luminezi casa în zilele întunecate de iarnă

• Cele șapte minuni ale Europei care merită vizitate în 2026

Bună dimineața!

Documentarul Recorder face parte dintr-o campanie de „decredibilizare a Justiției”, spunea șeful DNA, Marius Voineag. Săptămâna asta, DNA l-a pus pe Robert Negoiță sub control judiciar. Dosarul primarului Sectorului 3 se bazează sută la sută pe două investigații Recorder. Așa a reușit și Voineag să bifeze, la final de mandat, un dosar cu adevărat greu.

Play the week

1. Sector fără stăpân

Foto: Agerpres

Robert Negoiță nu mai este primarul Sectorului 3. Face o pauză după aproape 14 ani. Interdicția de a-și exercita mandatul este una dintre măsurile controlului judiciar, alături de cauțiunea stabilită la 800.000 de lei. Este acuzat de abuz în serviciu, după ce a construit din banii primăriei un drum pentru fratele său. Șoseaua aceasta, dar și alte 11 drumuri au fost construite ilegal peste magistrale de gaz. Confruntat de cetățenii speriați de pericolul de explozie, Negoiță le-a transmis: „Toți murim”.

• Corupție conform legii. „O manipulare care a lovit în temelia sistemului de Justiție”, a spus Lia Savonea despre „Justiție capturată” în ședința secției de judecători a CSM. Aici s-a votat raportul Inspecției Judiciare care ar fi trebuit să analizeze faptele grave din documentar. Concluzia seacă a acestui document este că schimbarea judecătorilor din dosarele aflate în prag de prescripție s-a realizat conform legii. Cum a spus și doamna Arsenie în celebra conferință de la Curtea de Apel: „S-au făcut în contextul regulamentului de ordine interioară”. Nici nu mai era nevoie de acest raport. În traducere liberă, i-au scăpat pe corupți pentru că au putut.

• Șpagă mică, diamant mare. „Verificările nu confirmă susținerile formulate în material”, mai spune Savonea. Săptămâna asta, Înalta Curte, pe care o conduce, i-a returnat lui Daniel Tudorache diamantele și bijuteriile în valoare de două milioane de euro pe care nu le putea justifica. Aceeași instanță a decis anul trecut că șpaga luată de fostul primar PSD este prea mică, iar nivelul lui de educație este prea mare ca să facă pușcărie.

• Fost ministru spălat. Tot Curtea Liei l-a achitat săptămâna asta pe Florian Bodog, fost ministru al Sănătății. El era acuzat că a angajat fictiv o consilieră la minister. Bodog semna condica de prezență în numele ei, pentru a se asigura că protejata nu ratează vreun salariu. Aceeași acuzație l-a ținut pe Dragnea peste doi ani după gratii.

• Pensionara Liei. O mai știți pe judecătoarea Curții de Apel București care a fost sunată de Lia în timpul celebrei conferințe? Da, cea care vorbea în șoaptă lângă buchetul de microfoane. Aflați că a făcut cerere de pensionare, după împlinirea frumoasei vârste de 51 de ani. Ionela Tudor este judecătoarea care a suspendat analiza tezei de doctorat semnată de Nicolae Ciucă. „Țara are nevoie de stabilitate”, și-a motivat atunci decizia. Una dintre hotărârile ei a stat și la baza achitării lui Puiu Popoviciu în celebrul dosar Ferma Băneasa.

• Mătușa Tamara, inutilă. Mai sunt patru luni până când averile demnitarilor vor trece la secret, trage semnalul de alarmă jurnalistul Cristian Andrei. Au trecut opt luni de când CCR a decis că depunerea declarațiilor de avere încalcă viața privată, iar partidele au stat fericite cu mâinile în sân. Astfel, după 20 de ani, nu va mai fi nevoie ca demnitarii să-și treacă imobilele și mașinile pe numele bunicilor. Decizia CCR este cea mai grea lovitură primită de presa de investigație.

2. Round two back!

S-a țipat mult în platourile televiziunilor suveraniste după așa-numitul raport al americanilor despre alegerile din România. Aproape la fel de mult ca în cazul ceasului premierului. S-a făcut rapid liniște când s-a demonstrat că raportul n-a trecut prin Congres, deci e doar o compunere scrisă de republicani. Iar ceasul Patek Philippe de 200.000 de euro s-a dovedit a fi un Timex de câteva sute de lei.

• Răzbunarea lui Musk. Raportul american în care suveraniștii au văzut „turul doi înapoi” este de fapt o colecție de acuzații aduse Uniunii Europene. Aproape toate alegerile în care n-au câștigat candidații pro-MAGA sunt contestate. Cea mai mare parte a documentului este îndreptat către regulile din online stabilite sau care urmează să fie adoptate de UE. În rest, numele României s-a potrivit în context. Raportul apare după perchezițiile făcute în Franța la biroul companiei X deținute de Elon Musk. Cel mai bogat om al planetei a transmis că „tiranii iubesc dictatura” (aici nu e clar la cine se referă) și că „UE trebuie abolită acum”.

• Simion, țeapă în State. Mai știți contractul ăla cu firma de lobby americană despre care AUR spunea că nu există? Ei bine, aceasta a cerut daune unei alte firme cu care colabora, pe motiv că nu ar fi respectat contractul. Da, ăla care nu exista. AUR ar fi virat o sumă de bani pentru întâlniri cu Trump, Vance și Rubio și un articol în Politico. Cum condițiile n-au fost respectate, despăgubirile cerute de lobby-știi lui Simion se ridică la 4,6 milioane de dolari.

• Bolojan e om. Premierul a anunțat că va promova reforma administrației tot prin angajarea răspunderii. Nicio surpriză aici. Problema lui e că până și UDMR cere scăderea taxelor locale abia majorate, iar Avocatul Poporului sesizează CCR în legătură cu neplata primei zile de concediu. Măcar premierul nostru a arătat pentru prima oară că îi pasă și de oameni, nu doar de numere. A intervenit pentru scutirea de impozite în valoare de 36.000 de euro în cazul fundației lui Mihai Neșu pentru persoane cu dizabilități. Dar ce facem cu fundațiile mai puțin celebre sau care nu au sediul lângă Oradea?

3. Dosarele Trump

Oare ce ar spune cei care detestă blugii și bananele dacă Nicușor Dan ar apărea de 38.000 de ori în cel mai mare dosar de pedofilie din istorie? Dar dacă președintele nostru i-ar da ordine pe Facebook ministrului Justiției? Ori dacă ar lansa filmul „Mirabela”? Sau ar avea armata lui care vânează opozanți?

• SUA schimbă subiectul. Ultimele documente, milioane la număr, publicate în dosarul Epstein au provocat un uragan în Europa. Consilierul premierului Slovaciei a demisionat. Fostul prinț Andrew a fost dat afară din castelul în care locuia. Un fost ambasador al UK în State și-a dat demisia din Partidul Laburist. Fiul prințesei Norvegiei se pregătește de proces pentru viol. Președinta Agenției ONU pentru Refugiați a demisionat. Directorul executiv al forumului de la Davos e anchetat. Prima reacție a lui Trump după publicarea documentelor: vrea un mare arc de triumf în Washington. A doua: SUA trebuie să schimbe subiectul.

• Românii din dosare. Am mai aflat că Steve Bannon, fost consilier al lui Donald Trump, ar fi fost implicat în finanțarea partidelor extremiste din șapte țări europene. Avem și doi români care apar în documentele publicate de Departamentul de Justiție: un pictor care spune că Epstein era un tip fain și o profesoară de la Princeton care ar fi intermediat niște plăți — burse pentru tinere matematiciene, spune ea. România apare de 800 de ori în dosar.

• Presiune pe vot. După eșecul istoric în una dintre cele mai republicane zone, Trump încearcă acum să schimbe regulile alegerilor intermediare care vor avea loc în noiembrie. Vrea ca guvernul federal să le organizeze, nu statele, cum scrie în constituție. Bannon susținea trimiterea agenților ICE la fiecare secție de votare. O femeie cu dizabilități reținută de ICE a spus în Congres că agenții le spun celor închiși bodies (corpuri). Bineînțeles, oligarhii tech din spatele președintelui au strâns deja 400 de milioane de dolari pentru viitoarele alegeri.

• Tensiuni cu Polonia. Administrația MAGA a reușit să revolte și cel mai pro-american stat din Europa, Polonia. Păi, cum își permit să nu-l nominalizeze pe Trump la viitorul Nobel pentru Pace? Ce, el degeaba vrea să invadeze Groenlanda, Cuba, Iran, Canada, Columbia și Mexic?

CAPTURE

Un avion trece prin fața unei Luni pline deasupra orașului Abu Dhabi. Foto: EPA/Ali Haider

FWD. Pe repede-nainte

• Realitatea MINUS. Postul Realitatea PLUS a fost amendat de CNA cu 50.000 de lei pentru dezinformările lansate după publicarea documentarului despre Justiție. „Nu a existat decât preocuparea să desființeze in integrum conținutul unui produs editorial. (...) Nicio preocupare pentru subiectele formulate”, a spus Mircea Toma în timpul ședinței. Urmează România TV. În cazul televiziunii fugarului Ghiță, CNA nu a decis încă dacă aplică amenda maximă, de 100.000 de lei.

• Blocul anti-radar. Ministrul Apărării ne anunță că un radar foarte important pentru detectarea dronelor este blocat de un bloc turn construit în zonă. Este vorba despre baza Cârcea, de lângă Craiova. Tot acolo, un depozit Lidl bloca același radar. Olguța Vasilescu îi transmite partenerului de coaliție că a văzut soldați doar în filme.

• Furnizori de arme pentru Bibi. Snoop arată că țara noastră a exportat arme în Israel în valoare de cel puțin 35 de milioane de euro. O parte din ele au fost transportate cu avioane de linie Tarom. Grindeanu, Gorghiu și Rogobete au fost zilele astea în Israel să discute cu premierul Netanyahu. El nu putea să vină la noi. Are mandat de arestare pentru crime de război.

• Avocata fugarilor. Comunitatea fugarilor români din Italia este atât de numeroasă și bogată, încât Alina Bica și-a deschis firmă de avocatură acolo. Își oferă serviciile pentru cei care vor să scape de justiția română, împreună cu avocatul lui Dragoș Săvulescu.

Doza de optimism

• După ce a vândut compania agricolă pe care a fondat-o în urmă cu aproape patru decenii, primarul unei comune din Botoșani le-a cumpărat angajaților mașini noi, alese chiar de ei.

• Un adolescent de 13 ani din Australia și-a salvat familia după ce a înotat 4 km în două ore până la țărm pentru a chema ajutoare. 

SHUFFLE. Recomandări

• DE VĂZUT. The Perfect Neighbor de pe Netflix, un documentar surprinzător, realizat în mare parte din înregistrările polițiștilor chemați de o doamnă deranjată constant de copiii care se jucau în fața casei ei. Sună plictisitor, dar garantăm că îl veți recomanda tuturor prietenilor și rudelor.

• DE VĂZUT. Suntem siguri că ați ratat documentarul „Melania” din cinematografe. Vă recomandăm în schimb varianta realizată de televiziunea Arte acum 25 de ani. 

• DE VĂZUT. Episodul 49 al emisiunii „Ce ne enervează”, în care Mihai Radu vă arată că tot românii au fost primii — primii la dosare cu politicieni perverși și palmieri. Aflați la finalul capitolului răspunsul la întrebarea despre Trump care bântuie tot mapamondul.

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Gabo a scris una dintre cele mai bune cronici de familie din toate timpurile: „Un veac de singurătate”. Poate chiar cea mai bună.

A scris una dintre cele mai bune cărți despre dictatură și putere din toate timpurile: „Toamna patriarhului”. Poate chiar cea mai bună.

A scris una dintre cele mai bune cărți despre dragoste (alături de moarte, tema cea mai importantă și mai grea din literatură) din toate timpurile: „Dragostea în vremea holerei”. Poate chiar cea mai bună.

A fost, tot mai sigur, cel mai bun scriitor de limbă spaniolă de la Miguel de Cervantes încoace, poate chiar cel mai bun. Și, totodată, poate cel mai bun scriitor din secolul XX, deși o asemenea ierarhie nu poate rămâne decât o ficțiune.

Am recitit „Dragostea în vremea holerei” după douăzeci de ani. E o poveste extraordinară, care esențializează iubirea până ajunge la acest adevăr unic: dragostea, dacă e dragoste, durează toată viața, ba chiar toată eternitatea. Orice altceva e trecător.

Gabo a luat tot ce știa despre dragoste, a luat povestea lui și a soției sale, dar și a iubirilor pasagere, a luat povestea părinților săi și a bunicilor săi, și a fraților săi, și a prietenilor săi, și a făcut din ele câteva personaje care vor trăi cât timp vor mai avea oamenii inimă. Cine i-a citit pe Florentino Ariza și Fermina Daza nu o să îi mai uite niciodată.

Iar această reîntoarcere, după douăzeci de ani, la o carte care idealizează scandalos iubirea a fost și cea mai frumoasă, și cea mai utilă lectură pe care am avut-o recent. Mi-a adus aminte de ceva: dragostea nu trece, decât dacă o lași să treacă.

POWER OFF

• Un interviu cu un terapeut britanic despre cum putem trăi mai bine în a doua parte a vieții

• Telefoanele și platformele sociale exploatează nevoia profund umană de conectare

• Longevitatea pare să fie determinată genetic, chiar și pentru cei care au un stil de viață sănătos

• Alimentele ultra-procesate ar trebui reglementate la fel ca țigările, potrivit cercetătorilor

• Cele mai frumoase fotografii de natură sălbatică ale anului

Bună dimineața!

În momentul ăsta, nu am fi surprinși dacă am afla că Donald Trump a fost creat cu inteligența artificială, un fel de Lolita Cercel. Ar fi și o ușurare vestea că personajul nu este rezultatul evoluției umane, ci al celei tehnologice.

Țelul lui pare a fi anularea alegerilor din toamna acestui an. Ultimele sondaje arată că este într-o prăbușire necontrolată. Acum calcă pe cadavre pentru a le face uitate și îi dă în judecată pe cei care le-au publicat. Lumea pare că a trecut peste șocul de la începutul mandatului său și nu-i mai acceptă tantrumurile.

Play the week

1. Verdict: crimă

Foto: Agerpres

Tot globul a văzut crima comisă de agenții de la imigrație în Minneapolis. Un asistent medical care filma cu telefonul a fost pus la pământ și lovit de opt dintre paramilitarii lui Trump. Omul avea o armă deținută legal, de care a și fost deposedat. La o secundă după dezarmare, doi agenți l-au ucis cu 10 gloanțe pe bărbatul aflat la pământ. Imaginile au fost analizate din toate unghiurile și verdictul e clar: crimă.

• Primul pas în spate. Reacția imediată a celor din administrația MAGA a fost să acuze victima de „terorism”. Cum imaginile rulau deja pe ecranele din toată lumea, Trump și ai lui au intrat în panică. Primul pas înapoi a fost retragerea lui Gregory Bovino, șeful ucigașilor devenit celebru pentru costumația lui de Halloween nazist. În locul său a venit Tom Homan, apropiat de Trump, acuzat că a luat mită de la agenți FBI sub acoperire. Cazul lui a fost închis odată cu instalarea MAGA la Casa Albă.

• Teroristul și tânărul de treabă. Trump și oamenii lui au insistat că mortul e de vină pentru că umbla înarmat. Revolta a cuprins și mulți dintre republicani, cei care au susținut după fiecare atac armat în școli că dreptul de a purta armă e sfânt. În online și la puținele televiziuni necontrolate de MAGA, au rulat în buclă imaginile cu Kyle Rittenhouse, cel care a ucis cu o armă automată doi oameni, la un protest Black Lives Matter. El a fost achitat și a fost invitat la mai multe evenimente conservatoare. Trump a spus că e „un tânăr de treabă”.

• Lumea nu mai înghite minciunile administrației Trump. Au fost zeci de mii de americani care au protestat la -15 grade Celsius și sunt anunțate noi manifestații în weekend. Până și marile corporații au semnat o scrisoare deschisă împotriva celor care vor să șteargă vocile libere. Candidatul republican din statul Minnesota s-a retras, pentru că „vrea să-și poată privi fiicele în ochi”. Și o parte din presa favorabilă lui Trump a cerut retragerea trupelor de „militari ucigași”. Primarul orașului Milano i-a numit pe agenții de la imigrație „o miliție care ucide” și, în ciuda planurilor guvernului american, nu-i vrea la viitoarea olimpiadă.

• Cenzură online. Uniunea Europeană nu mai vrea să depindă într-atât de mofturile președintelui SUA și a semnat un acord istoric cu India. Canada s-a orientat deja către China, iar Trump anunță „sfârșitul stilului de viață” din țara vecină. Sunt tot mai multe voci care cer boicotul campionatului mondial de fotbal, care va avea loc anul acesta în SUA. Francezii elimină aplicațiile americane în instituții. Acum, TikTok – controlat de apropiații lui Trump – interzice criticile la adresa președintelui. Pe Facebook nu poate fi postată lista agenților ICE. În timpul ăsta, Comisia Europeană le-a făcut un cadou legislativ oligarhilor tech din State.

• Fără diagnostic. Trump n-a uitat de Iran și amenință din nou cu invazia. Vrea în continuare și Groenlanda, dar a venit Groenlanda peste el. Documentarul Melania este un eșec răsunător, mulți dintre cei care au lucrat la el au cerut să nu le apară numele la finalul filmului. Dolarul este la pământ, la fel ca sănătatea mintală a președintelui. A uitat cum se numește boala aia care nu-l face să uite lucruri.

2. Coincidențe și ambuscade

Curtea de Apel București a amânat decizia privind suspendarea a doi membri CCR. Noul termen este 11 februarie, ziua în care și Curtea Constituțională ar trebui să decidă în privința pensiilor speciale. Este a doua astfel de coincidență, după cea din 16 ianuarie. Pericolul este ca decizia CCR-ului să devină nulă în cazul în care cei doi membri ai Curții vor fi suspendați.

• Ambuscadă pe Justiție. Documentarul Recorder „Justiție capturată” a ajuns la Parlamentul European. O subcomisie a invitat-o pe Andreea Pocotilă, coautoare a materialului. După ea, au vorbit Lia Savonea și ministrul plagiator al Justiției. „O ambuscadă pe Justiție”, au catalogat unii europarlamentari dezbaterea.

• Marea împăcare. Arestarea avocatei liberale Adriana Georgescu pentru trafic de influență este doar o picătură de apă în deșertul luptei cu corupția a DNA-ului. Șeful direcției este într-o campanie prelungită de curățire după documentarul Recorder. Săptămâna asta a ajuns la podcastul unui avocat suveranist. „Prescripția poate fi expresia unei împăcări”, a fost concluzia trasă cei doi.

• Paradisul infractorilor. Magistrații care nu stau drepți când îi sună Lia sunt înfierați de CSM. Ultimul caz, cel al judecătoarei Grațiela Milu, care a arătat că mecanismul delegării șefilor a devenit noua regulă în justiție. Procurorul CSM Claudiu Sandu a numit sistemul nostru de justiție „paradisul infractorilor”. Procurorul din unul dintre dosarele Colectiv s-a pensionat. Cazul fusese redeschis în urmă cu mai puțin de un an. Justiție pensionată, notează Hotnews. Curtea de Apel București nu are nici acum un răspuns la întrebările puse în celebra conferință închisă după apelul Liei Savonea.

• Încătușarea lui Cristian Andrei, autointitulat psihoterapeut, vine după ancheta PressOne semnată de Luiza Popovici. Abuzurile sexuale comise sunt descrise de victime în cutremurătorul documentar „Molia – Metamorfoza doctorului de suflete”. Pseudo-terapeutul este cercetat acum în libertate.

• Marinescu face ceva. Ministrul Justiției vrea să scadă vârsta de la care un minor poate răspunde penal. A făcut un grup de lucru după crima comisă de doi copii din județul Timiș. Specialiștii zic că nu e vina legii, dar și Marinescu trebuie să pară că face ceva.

3. Simion aduce sănătate din State

George Simion, președintele partidului cu 40% în sondaje, anunță că deschide birou la Washington și că politica de sănătate din State va face parte din programul AUR de guvernare. SUA tocmai a ieșit din Organizația Mondială a Sănătății și bolile considerate eradicate s-au întors. Dungaciu spunea că în State n-a venit vorba de Călin Georgescu. Și s-a făcut liniște în platoul Ancăi Alexandrescu.

• Nimic ușor. Nicușor Dan amintește din ce în ce mai mult de Emil Constantinescu. În cel mai recent interviu, a reușit să evite răspunsuri concrete la toate întrebările. Sigur, au și întrebările vina lor. Președintele nu știe să spună când merge în State, ce face cu consiliul de pace al lui Trump, când vor fi numiți șefii serviciilor sau dacă PSD blochează reformele.

• Noi tăieri, vechi certuri. Bolojan pare că s-a răzgândit, l-ar schimba pe Marinescu dacă plagiatul ministrului Justiției devine oficial. PSD susține reforma administrativă a premierului, dar doar la pachet cu programul social-democrat de relansare economică. Este vorba despre o serie de măsuri care s-ar traduce simplu: să fie bine la toată lumea. Lipsește și celebrul studiu de impact care ne-ar arăta urmările. Deocamdată, încep tăierile din învățământul superior. Premierul n-a găsit un ministru care să și le asume.

CAPTURE

Cățărătorul Alex Honnold a reușit să cucerească Taipei 101, o clădire de 508 metri. Foto: Netflix

FWD. Pe repede-nainte

• Navetă cu elicopterul. Primarul unei localități fără canalizare și apă merge la birou cu elicopterul. În comună locuiesc 200 de oameni, dar populația se dublează în anii electorali.

• Prins de hoți. Marilen Pirtea, vehiculat și pentru ministerul Educației, se plânge că i-a fost spartă casa. Imobilul nu apare însă în declarația de avere.

• Ținta pe presă. Încă trei jurnaliști au fost uciși în Fâșia Gaza. Doi polițiști italieni au fost amenințați cu arma și obligați să îngenuncheze de un grup de israelieni în Cisiordania. Cei doi veniseră să verifice dacă zona e sigură înaintea unei vizite a unor oficiali UE.

• Fulgerați la miting. Susținătorii fostului președinte brazilian Bolsonaro au fost loviți de un fulger în timpul unei manifestații. Zeci de oameni au fost răniți, unii fiind în stare gravă. „Am pus pe primul loc Brazilia, iar pe Dumnezeu deasupra tuturor”, spunea Bolsonaro în discursul de învestire.

Doza de optimism

• Colibri M22 este prima motocicletă electrică cu cadru pliabil proiectată și asamblată în România.

• De ce unii oameni îmbătrânesc mai bine decât alții? Cercetătorii studiază un grup de sute de persoane de peste 80 de ani pentru a înțelege de ce nu-și arată vârsta.

• Un grup de cercetători spanioli a dezvoltat o terapie triplă care elimină cancerul pancreatic la șoareci, ceea ce reprezintă un progres promițător în efortul de a găsi un tratament pentru aceeași boală la oameni.

SHUFFLE. Recomandări

• DE CITIT. Un interviu cu jurnalistul Mihnea Măruță despre alegeri, curaj și ce înseamnă să rămâi fidel propriilor valori.

• DE CITIT. Editorialul lui Jonathan Rauch din The Atlantic, în care explică de ce termenul „fascist” îl descrie cel mai bine pe președintele Trump.

• DE ASCULTAT. Toate episoadele Prea sărac, o serie audio susținută de Recorder despre cum trăim cu prea puțin. Podcastul este produs de Asociația Media DOR, care adună o parte din fosta echipă a publicației Decât o Revistă.

• DE VĂZUT. Episodul 7 al emisiunii „Politică la minut, by Recorder” în care Răzvan Petri și Vlad Adamescu analizează mecanismele democratice prin care pot fi controlate serviciile secrete și motivele pentru care acestea nu sunt aplicate în România. Jurnalista Emilia Șercan explică legătura dintre plagiatele academice și infiltrarea serviciilor în politică.

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Am, în biblioteca mea din Strada Academiei din București, câteva cărți mari, imense, pe care se sprijină întreaga bibliotecă. O astfel de carte este „Ce s-a pierdut din creștinism”. Bart D. Ehrman este o somitate în lumea academică, un specialist în istoria creștinismului timpuriu.

Sunt interesat de istoria credințelor și ideilor religioase din adolescență (de la Eliade, desigur) și am păstrat pentru toată viața plăcerea de a citi asemenea lucrări.

Bart D. Ehrman face o muncă fascinantă. Practic, ne arată cum au ajuns Scripturile în forma în care le cunoaștem. Și ne mai spune și cum ar fi putut să fie, dar nu a fost.

Falsuri, cărți arse, războaiele doctrinare, lumea aceasta a dogmelor și a nașterii Noului Testament este un univers fantastic! Bart D. Ehrman se mișcă în acest cosmos cu pasul sigur al celui care știe ce scrie.

Primele forme de creștinism, cum și de ce au fost suprimate, cum și de ce au fost reformate, cum și de ce au fost uitate. Pentru cine iubește cunoașterea, volumul lui Bart D. Ehrman este o revelație, este o bucurie. Sute și sute și sute și sute de pagini de încântare!

POWER OFF

• Tinerii europeni aderă la populismul de dreapta din nevoia de a aparține unei comunități

• Cum putem recupera ce ne răpește tehnologia

• Știința care explică ce e diferit la super-penele vulturilor

• 13 sfaturi simple ca să dormi mai bine și să te trezești odihnit

• Timeout a selectat 10 dintre cele mai frumoase săli de concert din lume

• O galerie cu cele mai bune fotografii de călătorie ale anului

Bună dimineața!

„Nu ai ce să înțelegi și nici nu e cazul sa înțelegi, ăsta e singurul mod de a înțelege.” 

Avea dreptate președintele neales Călin Georgescu. Lumea este condusă de un individ care nu știe cum funcționează procentele, dar stabilește tarife. Uită dacă vrea să pună mâna pe Groenlanda sau Islanda. Își construiește propria istorie și prea puțini îl contrazic. Măcar un lucru este clar: George Simion a ajuns la fundul carierei sale politice.

Play the week

1. NATO mai rezistă un pic

Foto: Agerpres

Și săptămâna asta am fost aproape de sfârșitul NATO. Trump a amenințat că invadează Groenlanda. Cine s-a opus a fost atacat cu tarife. UE a reacționat rapid cu aceeași monedă și strategia a funcționat deocamdată.

Apoi, ocupantul Casei Albe a renunțat la trimiterea trupelor în insula înghețată. Își face însă Consiliul pentru Pace, o variantă a ONU, în care el e șef pe viață peste dictatorii și criminalii de război care îi sunt alături în organizație.

• Gogomăniile lui Trump. Lumea a așteptat cu sufletul la gură discursul lui Trump de la Davos. Înainte să ajungă în Elveția, postase pe rețeaua lui că adevărata amenințare pentru SUA o reprezintă NATO și UE, nu Rusia și China. „Nu vreau să folosesc forța. Nu voi folosi forța”, a declarat însă Trump. Apoi, a explicat cât de puternică e armata lui și cum nimeni nu-i poate face față. Cea mai gogonată minciună din discurs: Europa n-a făcut nimic pentru SUA. 882 de militari europeni au murit în Irak și Afganistan. Până și Oana Țoiu a noastră n-a mai răbdat și i-a dat replica lui Trump.

• Trump nu a renunțat la Groenlanda. Adică tot vrea să fie sub controlul Statelor Unite. Planul propus de Mark Rutte, secretarul general al NATO, nu implică așa ceva, însă Donald Cuceritorul a spus că „ne oferă tot ce aveam nevoie”.

• Discursul premierului Canadei și cel al guvernatorului Californiei au fost cu adevărat istorice. „Ar fi trebuit să aduc o grămadă de genunchiere pentru liderii mondiali”, a spus cel din urmă.

• Poziția diplomatică a României este a unui contorsionist profesionist. Președintele este „solidar cu ambele poziții”, a spus Marius Lazurca, consilierul lui Nicușor Dan, același care a explicat de ce șeful statului nu merge „teleleu” la Davos. „Președintele României a demarat un aprofundat proces de analiză a Cartei Board of Peace”, a fost postarea Administrației Prezidențiale. Un proces de analiză care ar trebui să se încheie rapid, când ajunge la lista membrilor. Cum poți să lupți pentru pace alături de Putin? Doar Grindeanu și regele Cioabă știu. Să nu mai vorbim despre cotizația de un miliard de dolari cerută de Trump celor care vor să fie membri permanenți.

• Cireașa de pe tort. George Simion a ieșit cel mai șifonat din scandalul ăsta. A tăiat un tort în forma Groenlandei, cu steagul SUA pe post de topping. Imaginile au șocat presa internațională. Nici colegul Lulea nu-l mai suportă acum pe Simion. Liderul AUR a mers cu clasa în excursie la Washington în cel mai prost moment. Pachetul turistic achiziționat de AUR a inclus și un premiu, pentru libertatea de exprimare. Înainte de vizita în State, partidul era la 40% intenție de vot la parlamentare.

2. Minciunile justiției capturate

7 din 10 români nu au încredere în justiția noastră. Fugarul Mario Iorgulescu spune că justiția n-are ce să-i facă, iar șeful DNA minte în direct la postul unuia dintre cei mai corupți români în viață.

• Mincinosul de la DNA. „Înţeleg că reportajul (n.r. documentarul Justiție capturată) era făcut cu un an şi ceva înainte”, a spus Marius Voineag la Antena 3. Din biroul de conducere al celui mai important parchet din țară, Marius Voineag n-are nicio sfială să arunce astfel de dezinformări fără probe. În realitate, documentarea materialului „Justiție capturată” a început „cu un an și ceva înainte” și s-a încheiat în ziua publicării. Jurnaliștii Recorder au explicat pe larg în această dezbatere cum au lucrat la „Justiție capturată”. Crin Bologa, fost șef DNA, îl face și el mincinos pe Voineag.

• Documentarul, la Bruxelles. Consiliul Superior al Magistraturii se pregătește să trimită la Comisia Europeană documentarul Recorder, ca să arate la ce presiuni e supusă Justiția, săraca. Aceeași instituție a delegat la conducerea Tribunalului București un judecător cu vechime de o lună în această instanță, spre stupefacția colegilor. Și mai face ceva CSM: restricționează accesul procurorilor la dosarele aflate în instanțe. Justiția devine și mai opacă.

• Cum își alege Nicușor bătăliile. OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa) e îngrijorată de „hărțuirea, discreditarea și amenințările la adresa Emiliei Șercan”, cea care l-a prins pe ministrul Justiției cu plagiatul în doctorat. Nicușor Dan are „bătălii mai importante”.

• Documentul pe baza căruia CCR a amânat decizia privind pensiile speciale este „un fals grosolan”, scrie G4media. 

3. Paranghelia guvernării, ultimele acorduri

Se poartă bătălia finală în coaliție și Rareș Bogdan e în avangarda armatei liberale care vrea să-l dea jos pe Bolojan. Sursele Cotidianul spun că Grindeanu ar renunța și la postul de premier care-l așteaptă, numai să scape de Bolojan. Și primarii PSD ar fi transmis un ultimatum la centru — dacă nu pleacă premierul, plecăm noi la AUR.  Planul are un singur cusur: Bolojan și-ar putea face propriul partid și alianță cu USR.

• Astă seară atacăm în familie. Olguța Vasilescu, copilotul PSD, a dat semnalul de atac împotriva lui Bolojan. A organizat un fel de piesă de teatru în fața centralei termice din cauza căreia craiovenii tremură de frig în case. A pus un banner pe care scria „această centrală este proprietatea lui Bolojan” și a chemat presa la spectacol. La scurt timp, soțul Claudiu Manda a explicat ca pentru maneliști de ce nu mai e bun Bolojan: „Ar putea să vină un moment în care să spunem hai să schimbăm lăutarul că nu mai merge, nu mai respectă playlist-ul”.

• Atuul serviciilor. Nicușor Dan are o carte importantă în acest joc: numirea șefilor serviciilor secrete și a procurorilor-șefi. „Sunt șanse să fie în următoarele săptămâni”, a spus vineri președintele, referindu-se la aici la servicii. Numirile ar trebui să împace toate partidele din coaliție. Misiune aproape imposibilă. Nicușor îl vrea pe Lazurca al lui la SIE.

(Po)veștile Recorder

Publicarea documentarului „Justiție capturată” a fost un moment important pentru Recorder. Nu doar că a marcat finalul unui proces lung, în care am pus cap la cap luni întregi de documentare, ci a fost, mai ales, o ocazie în care ne-am uitat la tot ce am construit împreună. Pentru că astfel de documentare sunt posibile doar prin încrederea care s-a clădit în timp, între noi și public. Niciun material jurnalistic publicat de Recorder nu ar exista fără voi, comunitatea care ne susține la fiecare pas.

În spatele nostru nu se află moguli media, oameni de afaceri sau partide politice, ci oameni obișnuiți.

Comentariul unui donator de pe YouTube la documentarul „Justiție capturată”

De câțiva ani, ne mândrim cu faptul că peste 90% din veniturile Recorder provin de la comunitatea noastră de susținători. De la cei care au înțeles că jurnalismul, oricât de bun ar fi, are nevoie de oameni care să creadă în el. De la cei care au donat de fiecare dată cât au putut, fie că asta însemna un leu sau zece. De la cei care au găsit sens în materialele pe care le publicăm.

La început de campanie de strângere a formularelor 230, vă rugăm să fiți din nou alături de noi. Redirecționați 3,5% din impozitul pe venitul de anul trecut către Recorder. Știți deja: e simplu, durează mai puțin de un minut și e gratuit.

Vă mulțumim tuturor! Recorder n-ar exista fără voi.

CAPTURE

Kira Kimura (Japonia), în finala Cupei Mondiale de Snowboard - Elveția. Foto: Agerpres

FWD. Pe repede-nainte

• Record de bogăție. 2025 a fost cel mai bun an din istorie pentru cei mai bogați oameni ai planetei. Aici a dat o mânuță de ajutor și Donald Trump — deloc dezinteresat.

• Influența MAGA. O judecătoare din Franța a povestit că oamenii lui Trump au vrut să o influențeze în cazul Marine Le Pen. Magistratul a anunțat imediat autoritățile.

• OMS, fără americani. SUA s-au retras și din Organizația Mondială a Sănătății. Lasă că-și face Trump alta.

• Eroul Băniei. Un muncitor indian a salvat o fetiță dintr-un lac înghețat din Craiova. Va deveni cetățean de onoare al orașului.

• Despăgubiri pentru coif. Guvernul olandez a plătit 5,7 milioane de euro, despăgubire pentru statul român după furtul tezaurului dacic din Muzeul Drents. Hai, că nu mai avem mult până să strângem miliardul pentru consiliul lui Trump.

• Cine conduce Bulgaria. Președintele Bulgariei a demisionat pentru a intra în politică. A fost înlocuit de Iliana Iotova, fosta lui vicepreședintă și fostă jurnalistă. Și vechiul, și noul șef de stat au avut în mai multe rânduri poziții pro-ruse.

• Săptămână neagră. Patru accidente feroviare au zguduit Spania săptămâna aceasta. În cel mai grav au murit 45 de oameni. Cauza producerii lui rămâne un mister.

Doza de optimism

• Observarea cu atenție a detaliilor din natură timp de 14 zile poate fi un antidot la monotonia zilelor întunecate de iarnă.

• O poloneză și soțul ei român au revenit în țară și au transformat singuri o casă veche din județul Neamț în pensiune.

SHUFFLE. Recomandări

• DE CITIT. Un fotoreportaj NYT despre efortul contratimp care face posibil un transplant de inimă la copii, văzut prin ochii unei doctorițe care efectuează pentru prima dată operația ca „mâna întâi”.

• DE CITIT. Un eseu provocator prezintă inteligența artificială drept o bulă bazată pe o tehnologie care, în loc să amplifice abilitățile oamenilor, îi subjugă.

• DE VĂZUT (alături de un prieten). Sunt ultimele săptămâni în care mai poate fi vizitată expoziția „Întâlniri. Sau cum se naște o lume nouă” de la Mița Biciclista. Șapte încăperi, o carceră și o pădure întunecată, toate mobilate cu ce a rămas după niște lungi prietenii sau singurătăți. (o recomandare de Cristian Delcea)

• DE VĂZUT. „Ce ne enervează” #48 - În acest episod, Mihai Radu umblă teleleu. Merge la Davos, acolo unde dă de un personaj care se plimbă neinternat printre bogații lumii. Urlă că a salvat planeta și nu vrea nimeni să-i dea o bucată de gheață la bătrânețe. Mihai revine în țară și dă nas în nas cu campionul en-titre la contorsionism politic. Are un antrenor atât de dur, încât nu-l lasă nici să plece din țară.

PAUSE. Pauza de carte

Jurnalistul și scriitorul Andrei Crăciun, unul dintre oamenii care au pus umărul la lansarea proiectului Recorder, vine, săptămânal, cu o recomandare de carte.

Puține, foarte puține, cărți scrise în limba română mi-au prilejuit în anii din urmă o bucurie mai mare decât acest volum de corespondență între doi dintre scriitorii mei preferați: Geo Bogza și Sașa Pană. Le-am citit scrisorile aproape chiuind a încântare, totul mi se părea fabulos.

Cred că și unul, și celălalt aveau geniu în literatură, că scriau curajos, adică liber.

Geo era un poet și când îi povestea prietenului său cum se întorcea acasă după o noapte la un bordel bucureștean interbelic.

Frazele sale sunt, pur și simplu, integral miraculoase. Rareori a existat un scriitor mai talentat („Tramvaiele treceau toate prin mine și oamenii îmi dădeau cu ciomege în cap. Plângeam când măcelarii îmi deschideau ochii cu mustățile. (...) Când am ajuns în strada Fluerului era prea târziu. Am zâmbit soldatului frățește și în sufletul meu erau toate gările unde se întâmplă pierderi de trenuri și de vieți. (...) Și acum ești cu mine aici și întotdeauna te port pe marginile norilor. E noapte târziu. Singur, treaz, sunt intrat în miezul ei ca un cuțit. (...)” – un fragment dintr-o scrisoare din 21 octombrie 1928, carevasăzică Bogza avea doar douăzeci de ani!).

A fost o feerie cartea asta și oricât de multe cărți bune vor mai apărea în anii următori la Pandora M, nu știu dacă va putea cineva să îl egaleze pe acel Bogza de la douăzeci de ani.

Și nici nu am apucat să scriu ce au însemnat revistele „Urmuz” și „unu” în istoria literaturii noastre de avangardă, dar poate veți citi și vă veți aminti și nu veți mai uita niciodată...

POWER OFF

• Cum a devenit Slovacia cel mai mare producător european de mașini raportat la numărul de locuitori

• Timpul petrecut pe ecrane are un impact negativ asupra copiilor între 2 și 5 ani

• Trei lecții pe care tindem să le învățăm prea târziu

• Șase obiceiuri zilnice care contribuie la sănătatea creierului

• Într-o lume saturată de tehnologie, camerele analog devin un trend în designul interior

• Câteva dintre cele mai frumoase biblioteci personale, selectate de NYT Style Magazine

• Cine vrea să înțeleagă rolul whisky-ului în cultura scoțiană are opțiunea unui road trip la distileriile din nordul țării